Publicat de: Ovidiu Creanga | 23 Martie 2011

Cancerul de san

Cancerul de sân
Ce trebuie să ştie fiecare femeie (şi chiar bărbat)

Proporţia cazurilor de cancer de sân în ţările dezvoltate este de cca. un caz la opt femei. Cazurile de cancer de sân la bărbaţi constituie cca. 1% din numărul total de cazuri la femei.

Cunoştinţe de bază – sânul
Sânul este o glandă exocrină ce produce lapte. El conţine 15-20 sectoare numite lobi care, la rândul lor, sunt formaţi din lobule ce conţin glande mici producătoare de lapte. Laptele curge către sfârc prin nişte canale mici numite ducte. Sfârcul se găseşte în mijlocul unei zone mai închise la culoare numită areola. Spaţiul dintre lobule şi canalele duct este umplut de grăsime.
Sânul mai conţine vase de limfă, care duc la nişte organe rotunde, nodulii limfatici. Aceştia se găsesc în special sub subţiori . Rolul nodulilor limfatici este de a capta bacterii, celule canceroase şi alte substanţe dăunătoare ce se găsesc în sistemul limfatic.

Ce este cancerul ?
Celulele normale cresc, se divid şi dau naştere la alte celule, după care mor, locul lor fiind preluat de altele. Uneori acest proces ordonat este deranjat: celulele vechi nu mai mor atunci când trebuie şi formează un nou ţesut numit tumoare. Să nu uităm: nu toate tumorile sunt cancer.
Tumori benigne nu sunt cancer:
• Ele rar ameninţă viaţa omului
• Ele pot fi înlăturate prin operaţie ţi nu mai revin
• Ele nu se răspândesc în ţesuturile vecine sau în alte părţi ale corpului.
Tumori maligne sunt cancer:
• Ele ameninţă viaţa omului
• Pot fi operate, însă regenerează
• Invadează ţesuturile vecine, intră în curentul de sânge, în sistemul limfatic şi se răspândesc prin tot corpul. Aceasta este metastaza.

Factorii de risc în apariţia cancerului de sân

Este inexplicabil chiar şi pentru marii specialişti de ce o persoană face cancer de sân, iar alta nu deşi au aceeaşi dietă alimentară, trăiesc în acelaşi mediu etc., etc.
Totuşi există anumiţi factori ce favorizează apariţia cancerului de sân, cum ar fi:
• Vârsta. Femeile a căror vârstă a depăşit limita de 60 de ani au un mare risc de a obţine cancer de sân. Cancerul de sân apare foarte rar înainte de menopauză.
• Istoria personală de cancer de sân. O femeie care a avut cancer de sân la unul din sâni are un factor de risc mai mare de a-l căpăta şi la celalalt.
• Istorie familială. O femeie a cărei mamă, soră sau bunică a avut cancer de sân este în pericol de a-l căpăta, chiar şi până la 40 de ani.
• Anumite schimbări în structura sânului. Femeile a căror sân conţine celule ce prezintă hiperplasie atipică sunt predispuse la cancer.
• Alternaţii genetice. În familiile în care mai multe femei pe linie genetică au avut cancer de sân se produc schimbări genetice care favorizează apariţia cancerului de sân.

Istoria aparatului reproductiv şi al menstruaţiei:

• Femeile care la o vârstă înaintată au născut primul copil sunt predispuse mai mult la cancer de sân;
• Femeile la care ciclul menstrual a început înainte de 12 ani, cele care intră în menopauză la pese 55 de ani, precum şi cele care n-au avut niciodată copii prezintă un risc mărit de a obţine cancer de sân;
• Femeile care au urmat hormonoterapie mai mult de 5 ani după menopauză sunt predispuse la cancer de sân;
• Nu s-a observat nici o legătură între cancerul de sân şi numărul de avorturi;
• Cancerul de sân ataca mai mult femeile de rasă albă şi mai puţin pe cele de origine Latino-americană, Asiatică sau Africană;
• Femeile a căror sân la bătrâneţe este mai dens au predispoziţie la cancer la sân;
• Femeile obeze după menstruaţie sunt în pericol;
• Femeile active din punct de vedere fizic reduc riscul de cancer la sân;
• Femeile alcoolice prezintă un risc sporit de cancer la sân.
Factorii de risc privind apariţia cancerului de sân pot fi evitaţi, exceptând doar factorii legaţi de istoria familială.

CUM SA NE PAZIM DE CANCERUL DE SÂN

Pentru a neutraliza efectul factorilor de risc a cancerului de sân sau altfel spus pentru a-l evita complet pot fi luate următoarele măsuri:
– Mamografii executate preventiv, înainte de apariţia bolii;
– Examen clinic al sânului;
– Auto-examinare (brest self-exam).

Mamograma

Toate femeile, în special cele cu factori de risc ridicat, trebuie să-şi facă mamograme la fiecare 2 ani, chiar până a împlini 40 de ani. Uneori mamograma poate diagnostica un cancer înainte ca acesta să fie simţit în alt mod (palpare). Dacă se observă ceva anormal imediat trebuie să se facă o biopsie.
Mamograma este unealta cea mai buna a doctorului totuşi:
– de multe ori ea nu depistează un cancer;
– poate arăta deformaţii ce nu sunt cancer;
– unele tipuri de cancer „galopant” se răspândesc în alte părţi ale corpului înainte de a fi detectate de aparatul de raze X;
– ca şi orice alt examen cu raze X, mamaograma făcută des este dăunătoare. De aceea la efectuarea examenul mamografic trebuie ecranate celelalte părţi ale corpului.

Examen clinic

Prin examen clinic se constată diferenţa de mărime şi formă a sânului, prezenţa nodulilor sau a modilcilor sau orice alt semn anormal. Examenul clinic durează 10 minute şi se recomandă să fie făcut cât mai des.

Auto-examinare

Este bine ca auto-examinarea să se facă cel puţin o dată în lună. În cazul observării unor nereguli: noduli, schimbare de culoare sau formă etc., trebuie de anunţat medicului. Să nu se uite faptul că sânii în timpul menstruaţiei îşi schimbă caracteristicile.

Simptome

Cancerul de sân provoacă diferite schimbări care nu trebuie trecute cu vederea. Printre ele putem enumera:
• Schimbări în felul cum simţi sânul sau sfârcul sânului
– Se simte un cocoloş sau ghind în sân sau la subţioară
– Se modifică moliciunea sfârcului
• Schimbări în aparenţa sânului şi sfârcului
– Schimbări în dimensiunea şi forma sânului
– Sfârcul sânului este întors înăuntru
– Pielea sânului, precum şi sfârcul sânului îşi schimbă culoarea: pot fi roşii, pot avea cute sau pot să arate ca o coajă de portocală.
• Sfârcul sânului eliberează un lichid.

Diagnoza

În funcţie de metoda de investigaţie se pune diagnosticul. Dacă
Daca auziti acest verdict nu dispearati, asta nu inseaman ca sunteti condamnata la moarte neapărat mai există şanse de a vă vindeca.
Vindecarea este funcţie de stadiul în care a fost depistată boala. Există patru stadii în care poate fi depistat a cancerul:
• Stadiul 0 numit în engleză carcinoma in situ. Este o fază precanceroasă. Celulele canceroase nu au invadat încă ţesuturile vecine, însă o pot face dacă nu este tratată
• Stadiul I. Cancerul are peste 2 cm. şi a invadat ţesuturile vecine, nu a ieşit însă în afara sânului.
• Stadiul ll . Acest stadiu are trei variante: 1.Tumoarea are sub 2 cm. A invadat nodulul limfatic de sub braţ. 2.Tumoarea are între 2 şi 5 cm. Ea a invadat nodulul limfatic de sub braţ. 3.Tumoarea are între 2 şi 5 cm., dar nu a invadat nodulul limfatic de sub braţ.
• Stadiul lll, numit în engleză locally advanced cancer. La acest stadiu cancerul prezintă o tumoare mare, cu toate acestea nu a trecut de nodulii limfatici. Stadiu III are următoarele subdiviziuni: a. Stagiul lll A. Tumoarea este mai mică de 5 cm., cancerul a invadat nodulii limfatici se sub braţ. b. Stagiul lll B. Tumoarea a ajuns la peretele pieptului şi în pielea sânului, precum şi în nodulii limfatici de sub sân. c. Stagiul lll C. Tumoarea poate avea orice mărime. Ea s-a răspândit atât la nodulii limfatici de sub braţ, cât şi la cei de sub osul pe care se sprijină sânul.
• Stadiul lV. Cancerul s-a răspândit şi în alte parţi ale corpului, metastaza.

Nu pot intra în amănunte în ceea ce priveşte tratamentul, deoarece acesta este un capitol vast si se aplică diferit în funcţie de stadiul bolii, de vârsta etc.
Este bine să nu ajungeţi să contractaţi boala de aceea urmaţi recomandările doctorilor alopaţi sau a specialiştilor în medicina alternativă.

Cancerul de sân la bărbaţi

Nici bărbaţii nu sunt scutiţi de aceasta boală. Boala apare de obicei între 60-70 de ani şi reprezintă cca. 1% din totalul cancerului de sân la femei. Exact ca la femei, la bărbaţi sunt 4 stadii de care depinde tratamentul ulterior. Metodele de tratament sunt similare cu cele aplicate la femei: operaţie, chemoterapie, terapie hormonală, radiaţii.

Ovidiu Creangă 29 octombrie 2003

Anunțuri

Responses

  1. Mi-a aparut la subtioara dreapta un nodul de marimea unui bob de mazare si e foarte dureros la palpare.Trebuie sa specific ca am 44 ani,nu am nici o nastere si am fost diagnosticata acum 4 ani cu mastoza fibrochistica.Credeti ca ar fi un debut in cancerul de san?Astept o parere de la dvs.Totusi o sa merg la medicul de familie,dar nu stiu cum o sa fie cu trimiterile la specialist,mai ales acum,cu razboiul dintre medici si casa de asigurari.

    VA MULTUMESC.
    Tatiana

    • Stimata Tatiana,

      Si eu am avut cancer de colon acum 20 de ani si am scapat prin operatie, nu era metastazat.

      Daca a aparut un nodul la subtioara, la ganglioni, este un semn ca aveti un cancer la sin.

      Cred ca trebuie sa actionati rapid si speram ca nu s-a metastazat ca atunci e mai rau.

      Dar la sin din dreapta nu a aparut nici o modificare ?. Daca a aparut la ganglion ar fi trebuit sa apara o modificare si la sinul din partea respectiva.

      Singura metoda este inlaturarea pe cale chirurgicala.

      Success si Doamne ajuta !!

      Ovidiu Creanga


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: