Publicat de: Ovidiu Creanga | 7 Ianuarie 2011

Urmasii grofilor iau Transilvania

> Subject: Urmasii grafilor iau Transilvania (Romania Libera)
> From: cezar.lupu@hsbctrinkaus.de
> Date: Fri, 7 Jan 2011 17:11:56 +0100
>
>
> Urmaşii grofilor iau Transilvania înapoi
> 7 Ianuarie 2011
>
> http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/urmasii-grofilor-iau-transilvania-inapoi-212261.html
> de RAZVAN CHIRUTA, PETRE RACHITA
>
> IDEA: Zeci de moştenitori ai foştilor nobili maghiari din Transilvania
> cărora comuniştii le-au luat averile şi-au cerut înapoi proprietăţile şi,
> în multe cazuri, le-au şi obţinut. Este vorba despre sute de mii de hectare
> de teren, păduri, conace şi clădiri importante din Cluj, Târgu Mureş sau
> Târgu Secuiesc.
>
> Familia Dénes, 1.000 hectare de pădure şi staţiunea Balvanyos
>
> Johann Taierling era student în Germania în 2005, când s-a implicat în
> recuperarea averilor bunicilor Csiszár Dénes şi Nagy Ferencz. Familia sa
> pornise procese de retrocedare încă din 2000, dar până atunci nu avusese
> cine ştie ce succes. „Acum cinci ani a apărut o lege nouă (n.r. – Legea
> privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei) care ne-a dat
> posibilitatea să recuperăm toate hectarele noastre. Numai în Covasna
> trebuia să primim 410 hectare de pădure”, ne-a declarat Johann. La început,
> tânărul a făcut naveta între România şi Germania, unde a emigrat familia sa
> în 1990. La finalul facultăţii, el a revenit însă cu totul în Târgu
> Secuiesc, unde s-a mutat într-una dintre casele pe care le-a recuperat de
> la statul român. „Am investit toţi banii mei din bursă pentru acest demers.
> Apoi m-am hotărât să stau aici, pentru că am văzut o oportunitate, un
> viitor. Noi trebuie să primim şi o parte din staţiunea Băile Balvanyos şi
> am văzut un viitor în turism, iar viaţa mea are sens aici. Mai mult sens
> decât să fiu străin în Germania”, a explicat Johann Taierling.
>
> Fostul student, acum designer, a recuperat o altă parte din pădure, 317
> hectare, în Bacău. „Şi în Covasna am câştigat în instanţă, definitiv. Dar
> autorităţile ne-au pus piedici timp de doi ani. Au invocat diverse motive
> să nu ne dea titlul de proprietate. De altfel, în ultimii cinci ani ni s-au
> pus o grămadă de piedici. În primul rând, birocraţia e imensă, legile nu se
> aplică bine. Pădurile astea reprezintă o valoare mare şi de aceea sunt în
> mijlocul multor interese.” Înainte de Revelion, Johann Taierling a primit
> totuşi o veste bună de la Direcţia Silvică din Covasna. „Au dat ordin către
> Ocolul Silvic comunal să facă toate demersurile pentru punerea noastră în
> posesie.” Bucuria lui Johann e cu atât mai mare cu cât speră să obţină
> pentru un hectar de pădure circa 3.000 de euro.
>
> Cum a intrat pe fir omul de afaceri Ioan Niculaie
>
> Moştenitorul familiei Dénes mai are însă o miză foarte mare: staţiunea
> Băile Balvanyos. „Străbunicul meu a venit aici la vânătoare în 1850. Atunci
> nu era nimic construit. Ca să se odihnească a cerut un scaun, iar când l-a
> înfipt în pământ a ieşit apă. El a recunoscut imediat că acele ape
> carbogazoase sunt valoroase şi, om de afaceri fiind, a cumpărat zona de la
> baronii Opor, din Turia. A construit şase bazine, apoi vile şi case din
> lemn”, îşi aminteşte Johann Taierling. Cea mai mare parte din case nu mai
> există, iar bazinele sunt în paragină. „Noi revendicăm terenul. Am cerut
> doar o clădire, pentru că celelalte din lemn s-au dărâmat. Pe pământul
> nostru, comuniştii au făcut vile în anii ’60-’70. Multe au fost vândute
> dubios şi acum sunt dărăpănate. Chiar dacă le renovezi, nu mai corespund
> standardelor”, ne-a povestit strănepotul. Acesta a urmat traseul vânzării
> proprietăţilor sale şi a descoperit că o parte au ajuns la o firmă a omului
> de afaceri Ioan Niculaie din Braşov. Afirmă că a luat legătura cu el şi ar
> fi căpătat promisiunea că i se vor înapoia toate activele ce au aparţinut
> familiei Dénes. „Dar nici până acum nu s-a mişcat nimic. Am făcut demersuri
> la prefectură, la Avocatul Poporului, la Asociaţia Naţională pentru
> Restituirea Proprietăţilor, DNA, Parchet. Prin lege, firma trebuie să
> retrocedeze, dar nu s-a mişcat nimic”, a precizat strănepotul lui Csiszar
> Dénes. Johann Taierling susţine că o parte din clădiri sunt ipotecate la
> bănci şi lăsate intenţionat în paragină. Omul de afaceri Ioan Niculaie ne-a
> răspuns că nu mai are nici o legătură cu Balvanyos. „Nu mai deţin
> societatea care avea active în staţiune”, a declarat braşoveanul, contactat
> telefonic de reporterii României Libere.
>
> Totuşi, Johann Taierling e dispus să lupte până la capăt. Mai ales că pe
> lista proprietăţilor pe care trebuie să le recupereze este şi ştrandul din
> Târgu Secuiesc, construit tot de familia sa înainte de comunism.
>
> Familia Mikes, peste 10.000 de hectare şi un castel în Covasna
>
> Pensiune de lux într-o clădire de 300 de ani
>
> Oaltă familie de grofi pentru care moştenitorii se luptă să recupereze
> peste 10.000 hectare de pădure şi teren agricol este cea a conţilor Mikes.
> Katalin Roy Chowdhury, născută contesa Mikes, împreună cu fiii săi, a
> reuşit deja să reintre în posesia unui conac şi a unei moşii ce cuprinde un
> parc de 34 hectare de pădure şi lacuri, la poalele Munţilor Carpaţi, în
> comuna Zabala din Covasna. Palatul, construit în urmă cu 500 de ani, a fost
> în timpul comunismului şi mulţi ani după revoluţie spital, casă de copii şi
> şcoală, iar acum a devenit locuinţă privată. Una dintre fostele clădiri
> administrative ale conacului, veche de 300 de ani, a fost transformată din
> 2006 într-o pensiune de lux. După restaurare, despre locaţie au menţionat
> la rubricile lor turistice publicaţiile britanice The Guardian şi The
> Independent, dar şi New York Magazine, Financial Times şi CNN Traveller.
> „Contele Armin Mikes a deţinut una dintre cele mai întinse păduri private
> din Transilvania înainte de venirea comunismului. Graţie legilor româneşti
> privind retrocedarea, moştenitorii lui pot reporni prospera afacere cu
> păduri pe care familia a operat-o la începutul secolului al XX-lea”, scrie
> pe site-ul oficial al conacului de la Zabala. Unul dintre strănepoţii lui
> Armin Mikes şi unul dintre proprietarii domeniului de la Zabala, Gregor Roy
> Chowdhury a terminat London School of Economics şi a lucrat aproximativ
> patru ani la banca americană Salomon Brothers, la filiala din Londra. „În
> ultimii 15 ani, mama mea, cu mine şi cu fratele meu am muncit asiduu să
> recuperăm şi să reconstruim averea străbunicului. Ne-am mutat cu toţii în
> România. Iar scopul nostru e să dăm din nou strălucire domeniului, să creem
> slujbe stabile şi un mediu prietenos pentru turism”, ne-a explicat Gregor.
>
> Dar urmaşii contului Mikes mai trebuie să recupereze păduri şi terenuri
> agricole de peste 10.000 hectare, dar şi clădiri din mai multe zone alte
> Transilvaniei. Iar în comuna Bixad, din Covasna, li s-au mai retrocedat
> 2.000 hectare. „Până acum am primit doar aproximativ o treime din pădurile
> străbunicului meu, Armin Mikes, pe care acesta le-a deţinut până la
> naţionalizare”, a precizat urmaşul foştilor grofi.
>
> Gregor Roy Chowdhury ne-a declarat că şi soţia sa, Zsolna Ugron, face parte
> dintr-o familie nobiliară din Ardeal, care a deţinut proprietăţi în
> Harghita, Mureş şi Cluj.
>
> Familia Bánffy, 100.000 de hectare şi centrul Clujului
>
> Problema vânzărilor fictive
>
> Una dintre familiile care au de recuperat cele mai multe clădiri, dar şi
> terenuri agricole în Transilvania este cea a conţilor Bánffy. Moştenitorii
> grofilor au depus cereri de retrocedare pentru păduri şi terenuri agricole
> în suprafaţă totală de peste 100.000 hectare de pădure. Diverse ramuri de
> moştenitori solicită, de asemenea, importante clădiri din centrul oraşului
> Cluj, dar şi din alte zone din Ardeal.
>
> Cea mai mare parte a pădurilor ce sunt dorite de urmaşi se află în judeţul
> Mureş, una dintre puţinele zone din România rămase neexploatate forestier.
> Potrivit autorităţilor locale mureşene, cea mai mare problemă o reprezintă
> revendicările urmaşilor lui Bánffy Daniel. Suprafeţele solicitate sunt de
> peste 30.000 hectare de pădure, dar cererile de revendicare sunt făcute de
> două ori. Prima dată au cerut două nepoate de soră ale nobilului, Bethlem
> Ana şi Bethlem Suzana. După 2005, a apărut şi Bánffy Miclos, fiul lui
> Daniel, cetăţean maghiar, care revendică aceeaşi suprafaţă în calitate de
> moştenitor direct. Între cele două ramuri, afirmă reprezentanţii
> Prefecturii Mureş, ar exista o înţelegere ca surorile Bethlem să ceară
> primele averea în calitate de cetăţeni români. Ulterior, după apariţia
> Legii 247 din 2005, ar fi creat o fundaţie împreună cu un alt văr de-al lor
> şi revendică din nou aceleaşi terenuri. „Ei cer aceste drepturi în baza
> unor acte de expropiere din 1945, acte care nu sunt foarte explicite în
> ceea ce priveşte proprietarii acestor terenuri pe care le cer ei acum.
> Potrivit legii exproprierilor din 1921, nimeni nu avea voie să deţină mai
> mult de două sute de iugăre de pădure în zona montană, ceea ce înseamnă
> aproape o sută de hectare. Nu îmi dau seama de unde justifică ei acum zeci
> de mii de hectare”, de-a declarat o sursă din conducerea instituţiei.
> Aceasta nu a dorit să-i fie dezvăluită identitatea, pentru ca declaraţiile
> să nu poată fi folosite în procesul existent în prezent între urmaşii
> conţilor Bánffy şi statul român. „Din cercetările noastre am descoperit că
> există foarte multe acte fictive prin care marile familii de grofi îşi
> vindeau doar pe hârtie diverse suprafeţe între ei pentru a se pierde urma
> terenurilor. Ei au încetinit foarte mult reforma agrară din 1921, deoarece
> nu le-a convenit niciodată situaţia creată. Au putut să facă asta pentru că
> au ocupat funcţii importante şi după alipirea Transilvaniei la România, în
> 1918”, afirmă acelaşi reprezentant. Mai mult, potrivit documentelor aflate
> la dosar, grofii au primit sume mari de bani de la statul român, în 1921,
> pentru exproprieri.
>
> De altfel, Bánffy Daniel nu şi-a pierdut niciodată calitatea de cetăţean
> maghiar. „Ba mai mult, a fost ministru al Agriculturii în guvernul hortist
> al Ungariei. Astfel s-a considerat că el a luptat împotriva statului român
> şi a intrat sub incidenţa decretului 187 din 1945, semnat de Regele Mihai,
> anterior venirii comuniştilor la putere. Actul normativ prevedea că acelor
> care au avut o atitudine duşmănoasă la adresa statului român li se vor
> expropria toate proprietăţile deţinute la momentul respectiv”, afirmă sursa
> menţionată.
>
> Averile lor au fost trecute în patrimoniul Casei de administrare a
> bunurilor inamicilor de război (CAZBI) şi la fel au păţit şi cetăţenii
> germani şi italieni care aveau proprietăţi în România şi au fost
> consideraţi duşmani. „Momentan nu există nici un act normativ care să
> prevadă restituirea bunurilor care au fost expropriate în astfel de
> cazuri”, arată Prefectura Mureş. Unii parlamentari ai UDMR au încercat în
> 2005-2006 să reglementeze situaţia bunurilor ce au intrat în urmă cu o
> jumătate de secol în proprietatea CAZBI. Proiectul a fost respins la Camera
> Deputaţilor, pe motiv că este o lege imorală.
>
> Avere nobiliară lăsată şefului de ocol silvic
>
> O altă ramură a conţilor Bánffy solicită alte zeci de mii de hectare. Eva
> Bánffy a murit anul trecut şi a lăsat toată averea la doi nepoţi,
> avocatului şi fostului şef de la Ocolul Silvic Răstoliţa din Mureş. Aceştia
> din urmă au devenit moştenitori, după ce ar fi ajutat cu acte familia în
> calitate de jurist şi respectiv şef la Ocolul Silvic din zona respectivă.
> „Şi pădurile pe care le solicită aceştia provin tot din bunurile CAZBI. Ei
> cer şi pădurile lui Bánffy Zoltan, deşi acesta a fost despăgubit cu vârf şi
> îndesat în lei aur în 1921. Mai mult, a plecat definitv în Ungaria şi s-a
> judecat cu statul român la Tribunalul mixt de pace de la Paris. Există
> sentinţa de la acel proces, care demonstrează că a fost despăgubit de
> România”, afirmă conducerea Prefecturii Mureş.
>
> Avocaţii moştenitorilor foştilor nobili Bánffy, Roja Androja şi Dragoş
> Bejenaru nu au dorit să comenteze situaţia retrocedărilor, când au fost
> contactaţi de reporterii României Libere. De asemenea, nu au fost de acord
> nici să ne pună în legătură directă cu urmaşii conţilor, iar aceştia nu
> discută cu presa decât prin intermediul reprezentanţilor lor legali.
>
> Unii parlamentari ai UDMR au încercat în 2005-2006 să reglementeze situaţia
> bunurilor ce au intrat în urmă cu o jumătate de secol în proprietatea Casei
> de administrare a bunurilor inamicilor de război. Proiectul a fost respins
> de Camera Deputaţilor, pe motiv că este
> o lege imorală.
>
> Moştenitori a 57 de castele
>
> Şi moştenitorii altor foste familii nobiliare maghiare au cerut în ultimii
> zece ani retrocedarea averilor strămoşilor lor. Clujeanca Maria Kerekes,
> urmaşă a grofilor Beldi, a revendicat un conac în comuna Geaca, potrivit
> săptămânalului Clujeanul. „Am refăcut arborele genealogic până în 1630, an
> în care strămoşii mei trăiau în secuime”, a precizat femeia pentru
> respectiva publicaţie.
>
> O altă ramură care cere numeroase proprietăţi în Transilvania este Kemeny.
> Unul dintre urmaşi, Lazăr Pal, din Târgu Mureş, a revendicat şi a câştigat
> unul dintre conacele familiei, din localitatea Jucu de Sus, judeţul Cluj.
> Clădirea fusese până atunci centrul cultural al comunei, cu şcoală,
> grădiniţă, bibliotecă şi cămin cultural.
>
> Urmaşii grofilor Gaal de Dalnok au cerut câteva sute de hectare de teren pe
> care nobilii le-au avut în zona satului Corpadea, tot în Cluj, dar şi un
> conac care poartă încă emblema familiei, deşi mult timp acolo a funcţionat
> o grădiniţă şi o şcoală. O altă casă, din Mociu, a fost demolată de
> comunişti.
>
> Acum 15 ani, o parte din moştenitori au înfiinţat chiar o fundaţie pentru a
> recupera mai uşor averile, numită Castellum. Potrivit Clujeanul,
> organizaţia a identificat 57 de castele şi conace care au aparţinut
> vechilor nobili şi care urmau a fi recuperate.
>
> În fine, moştenitorii grofilor Teleki au dat în judecată Preventoriul TBC
> Gorneşti, din judeţul Mureş, pentru că acesta îşi desfăşoară activitatea în
> fostul castel al familiei, scrie citynews.ro. De asemenea, se mai solicită
> şi 100 de hectare de terenuri de la Direcţia Silvică Mureş.
>
> Moştenitorii grofilor Bánffy au depus cereri de retrocedare pentru păduri
> şi terenuri agricole în suprafaţă totală de peste 100.000 de hectare de
> pădure şi clădiri din centrul Clujului.
>
>
> **** Ressourcen schonen, weniger drucken – Think before you print! ****
>
> –––––––––––––––––––––––
> Diese E-Mail sowie eventuelle Anhänge enthalten vertrauliche und / oder
> rechtlich geschützte Informationen. Wenn Sie nicht der richtige Adressat
> sind oder diese E-Mail irrtümlich erhalten haben, informieren Sie bitte
> sofort den Absender und vernichten Sie diese Mail. Das unerlaubte Kopieren
> oder Speichern sowie die unbefugte Weitergabe dieser E-Mail sind nicht
> gestattet.
>
> This e-mail and any attachments may contain confidential and / or
> privileged information. If you are not the intended recipient or have
> received this e-mail in error, please notify the sender immediately and
> destroy this e-mail . Any unauthorized copying, storing, disclosure or
> distribution of the contents of this e-mail is strictly forbidden.
>
> –––––––––––––––––––––––
> HSBC Global Asset Management (Deutschland) GmbH
> Sitz: Düsseldorf, Königsallee 21/23, 40212 Düsseldorf, Handelsregister:
> Amtsgericht Düsseldorf HRB 24141
> Geschäftsführung: Rudolf Apenbrink, Christian Heger, Heiner Weber, Dr.
> Martin Scholz

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: