Publicat de: Ovidiu Creanga | 21 Decembrie 2010

INDUSTRIA CANCERULUI !!

Industria cancerului (The Cancer Industry)

Motivul pentru care aştern aceste rînduri este ca atît eu cit şi soţia mea Laura am fost victimile acestei boli îngrozitoare. Eu am avut un cancer de colon descoperit în Mai 1993, în urma unor melene (sîngerari în scaun). De ruşine nu m-am dus la doctor pînã nu am cãzut în baie de anemie. Mi s-a facut urgent o colonoscopie şi chiar fara biopsie, doctora Katz, sã-i dea Dumnezeu sãnãtate, m-a programat imediat pentru operaţie. Peste cinci zile eram pe masa de operaţie la Women College Hospital. Era 28 Mai 1993. Doctorul David McReady, un irlandez de cca. 40 de ani cu o mana de aur, m-a „deschis” şi a gãsit un cancer de 5 cm. diametru pe care l-a extirpat plus inca cca. 30 de cm din lungimea colonului. Am fost în coma, cu puţine şanse de spravieţuire, dar Dumnezeu m-a salvat şi azi 31 August 2003, adica dupa mai bine de 10 ani scriu cele ce urmeaza. Laura a fost mai ghinionistã cã din cauza unor „neglijenţe criminale” expresia aparţine oncologului lui Women College Hospital, cinci ani de zile cancerul ei nu a fost depistat cã nu i s-a fãcut o tomografie. A fost operatã tot de doctorul McReady dar cancerul ei Malignant Peritoneal Mesothelyoma era deja metastazat şi nu a mai putut fi salvatã, Dr. McReady a spus: „dacã venei mai devreme scãpai cu viaţã cancerul tãu era complect incapsulat era ca un lipom, ţi-l scoteam mai uşor decit pe o mãsea, pacat deacum este metastazat”.

Cancerul lui Laura m-a facut sã studiez o noua profesie, încercîd sã o salvez, cãci specialiştii de la Princess Margaret Hospital au spus cã ei nu au nici un tratament pentru cancerul ei. Deci am studiat cancerul, am citit mii de pagini şi am fãcut-o pe Laura sã mai trãiascã încã trei ani în loc de trei luni cît spusese specialiştii de la cel mai important spital specializat numai în cancer. Cind eram copil, adicã cu foarte mulţi ani în urmã, auzeam de la pãrinţi cã cutare sau cutariţã a murit de „rac”. Cred ca am auzit de foarte puţine ori aceasta frazã. La inceputul secolului cazurile de „rac” era de citeva procente, ca acum aici la noi în America de Nord din doi indivizi unul va avea cancer în decursul vieţii sale. Nu este familie care sã fie scutitã de acest tribut, au cancer şi copii din faşe. Cuvîntul CANCER în greaca veche inseamna tot RAC aşa cum spuneau oamenii simpli, care nici nu auziserã de termenul CANCER. Studiul meu se bazeaza pe cartea lui Ralph W. Moss PhD care a colaborat cu cîteva zeci de doctori cînd au elaborat „THE CANCER INDUSTRY”. Eu am studiat ediţia publicatã în 1996, poate cã între timp or fi apãrut şi ediţii mai recente dar eu nu am cuoştinţã de acestea. Am mai folosit nenumarate articole ce trateazã acest subiect pe care le-am gãsit pe Internet. Şi am folosit în mare mãsurã experienţa personalã, cãci dupã cum am menţionat mai sus atît eu cît şi soţia mea am avut aceasta teribilã boalã. Eu am studiat la început cancerul versiunea oficialã alopatã, apoi vãzînd cã aceastã disciplinã are multe lacune am studiat Medicina Alternativã ca pînã la urmã sã capãt calificarea de Holistic Practitioner profesionist pe care o practic şi în prezent.

Eu trebuie sã mã duc la control în fiecare an (sã rãmînã între noi, nu am mai fost de 7 ani) la Princess Margaret Hospital mutat recent de cîţiva ani într-un local impunãtor pe University colţ cu College, lipit de Mount Sinai Hospital. Cînd m-am dus prima datã în noul local mi s-a pãrut cã nu am nimerit unde trebuia. Localul este de o eleganţã sclipitoare şi într-un hol imens la intrare era instalatã o orhestrã care cînta de mama focului nişte arii antrenante. Mi-am dat seama ca nu am greşit cã am vãzut cãrucioare cu rotile în care erau bolnavi cadaverici, unii complect chei din cauzã cã le cãzuse pãrul dupa radiaţii sau chemoterapie. Era un spectacol tragi-comic, pe deoparte orhestra, desigur una celebra, care cînta ca la o serbare cîmpeneascã, unde oamenii se ditreaza plini de veselie şi pe de alta parte pacienţii dintre care mulţi aveau sfîrşitul foarte aproape. Clãdirea era plinã de plante ornamentale şi ghirlande de flori. Atunci m-am gîndit la sumele enorme pe care le cheltuieşte acest spital ca sa faca ce ? cazurile de cancer cresc în fiecare an. Cazurile de vindecari le numeri pe degete (din fericire eu sunt unul dintre ele), majoritatea pacienţilor atinşi de cancer au soarta pecetluitã.

La 23 Dec. 1971 Richard Nixon preşedintele Americii semna „The National Cancer Act” fiindcã doctorii specialişti îl asiguraserã cã dacã Guvernul alocã un miliard de dolari pe an pentru „Cruciada înpotriva Cancerului” cancerul va fi doborît în zece ani. Asta coincidea şi cu a doua sutã aniversare a Statelor Uninte ale Americii. De atunci au trecut 32 de ani (articolul e scris în 2003) şi aceastã minciunã gogonatã s-a dovedit cã a fost spusã cu intenţia de a storce alocaţii cît mai mari de la Guvern şi de la alte instituţii. Mã uitam uimit la luxul şi frauda ordinarã ce se facea cu orhestra care desigur ca nu cînta pe de pomanã. Ştiţi ce lefuri au doctorii (sute de mii de dolari pe an) dar şi restul personalului. Nu ştiţi însã cã sunt unele medicamente care costã cîteve mii de dolari o injecţie, cu rezultate nule. Am intrat în amanunte şi am studiat şi cum se fac „cercetarile” la noile medicamente descoperite de marii rechini farmaceutici. Nu pretind cã toate cercetarile sunt nişte fraude însã multe dintre ele sunt. Firma respectiva plãteşte copios unu sau mai mulţi doctori, care scriu într-o revista de specialitate ce rezultate „miraculoase” au obţinut cu produsul X. F.D.A. (Food and Drug Administration) instituţia care dã aprobãrile la noile medicamente este „mînjita” mai rãu ca în Romania de catre marile concerne farmaceutice. Şefii de la F.D.A. sunt ãn consiliile de administraţie ale marilor rechini farmaceutici, sau pe faţã sau camuflat. Daca apare un individ cu un tratament nou cu rezultate bune, dar fãrã sã folosescã produsele lor, îi dã foc la laborator, ãl amneniţã cu moartea îl stîlceşte în bãtaie din care cauza cei mai mulţi fug din SUA în Mexic unde pot sã parctice noua metoda. Însã gorilele firmelor farmaceutice îi urmaresc şi acolo. În acelaş timp. i se  anuleazã respectivului doctor licenţa de practicarea medicinei. Cartea care stã la baza stidiului meu are 450 de pagini cu sute de exemple şi referinţe, cu nume proprii şi date precise. Eu în acest articol nu pot cuprinde nici a suta parte din conţinutul acesteia. Cei ce lucreaza in „Industria Cancerului” au venituri mari şi sigure deoarece cancerul nu trebuie sã fie extirpat ci din contra sã se desvolte încet dar sigur. Închipuiţi-vã ce „dezastru” ar fi dacã într-adevar s-ar descoperi un leac al concerului. Instituţii ce cheltuiesc miliarde de dolari pe an s-ar prabuşi. Zeci de firme de medicamente ar pierde enorm. Firmele de medicamente nu sunt înteresate în Medicina Alternativa care foloseste plante ce costa cîţiva centi gramul şi nu pot fi patentate. Nu vreau sa spun ca toţi care lucreaza în domeniul cancerului sunt excroci, unii işi fac coştiincios datoria, marii pungaşi sunt în special cei legaţi de firmele de medicamente. Sã vã spun o gogoritã care pãcãleste foarte multa lume, şi chiar pe unii doctori neiniţiaţi. Frauda care a lansat-o prin articolul pe care l-a scris in Ianuarie 1932 in Lancent, un tip cu numele de Abraham Wolbrast, care nici mãcar nu era doctor. El a întrebat mai multe spitale de numarul de pacienţi circucişi şi necircumcişi care aveau cancer al penisului. El s-a bazat şi pe o statistica din 1907 unde s-a studiat un numãr de bãrbaţi nãscuţi de la 1830 pînî la 1885. Am sa scriu in engleza pentru autenticitate. The birth date of men with penile cancer in these „studies” were from 1830 to 1885, years when it was about as dfficult to find a circucised man in the U.S. as it was a cicucised horse. Nearly all cases in those years should have been intact (noncircucised) men as almost all men were intact. Deci şansa sã gãseşti un barbat circumcis era egala cu aceia sã gãseşti un cal circumcis.

Dupã cum se vede în perioada respectiva practic toţi bãrbaţii erau necircucişi, cãci erau foarte puţini evrei în vremea aceia în SUA. Şi atunci Wolbarst a fãcut frauda zicînd cã practic toti barbaţii cu cancer al penisului sunt necircucişi, deci circuciziunea îi aparã pe bãrbaţi de cancer al penisului. Studii precise s-au fãcut şi în America şi în Europa, în special în Anglia şi s-a gãsit cã din contra bãrbaţii circumcişi prezintã mai multe cazuri de cancer al penisului. Însa acesta frauda este perpetuatã cu bunã ştiinţã şi astazi ca sã-i sperie pe pãrinţi şi sã-i facã sã accepte circumcizia baieţilor lor la naştere. Iaraş pentru autenticitate reproduc sfîrşitul articolului.

Circucision promoters disregard this study and pretend it doesn’t exist. They pretend the letter from the American Cancer Society doesn’t exist. They pretend intact men in Europe with the same or lower penile cancer rates don’t exist. They continue to use the old fraud, the old scare tactic and continue to parrot the same lie aver and over and over…..

Este vorba de The American Cancer Society care în urma unor studii îndelungate a ajuns la concluzia cã circumcizia nu apãrã pe bãrbaţi de cancer al penisului ci chiar din contra şi au recomandat doctorilor sã nu mai îndemne pãrinţii sã accepte circumcizia fiilor lor.Totusi anumiţi doctori ignora recomandare şi studiul acestei  serioase societaţi  şi folosesc în acţiunea lor mincinoasa frauda lui  Abraham Wolbarst de acum 71 de ani, cu toate ca ei ştiu cã e o fraudã. De fapt şansã ca un bãrbat sã contracteze un cancer al penisului este egala cu şansa de a fi lovit de trãznet, adicã sunt extrem de puţine cazuri, similar cu cancerul sînului la bãrbaţi. Deci pãrinţi, nu vã lãsaţi pãcãliţi de aceasta minciunã lansatã în Inauarie 1932 de un şarlatan cu numele de Abraham Wolbarst. Circucizia a avut un rol din motive sanitare, în ţinutri toride cu mii de ani in urma  unde condiţiile de higiena erau practic inexistente şi se iveau infecţii al penisului datoritã necurãţeniei. Din contra, in timpul operaţiei de circumciziune pot apare infecţii cu efecte de multe ori letale, cazuri citate de literatura.

Extrem de multe cazuri de diferite forme de cancer pot fi prevenite şi cancerul poate fi înlaturat, însã rechinii ce trag foloase de pe urma cancerului nu sunt interesaţi în prevenire cancerului ca nu le aduce nici un profit, lor le aduce profit sã facã tratamente şi sã vinda medicamentele care sunt foarte scumpe. Un tratament de cancer poate sã coste si peste US $ 100 de mii şi in final pacientul tot moare. Cind era Luara balonava de cancer eram in legetura cu nişte sarlatani din New Jersey, „Institutul Doctor Shechter”. Deoarece nu puteam sã mã duc prea des la New Jersey, sunt cca. 1000 de Km. pîna acolo, aveam consultaţii prin telefon. Desigur eu plateam şi convorbirea. Costa US $ 300 pe ora de consultaţie şi mãgarul de doctor care totdeauna se prezenta nepregatit la convorbire, abia atunci se uita in buletinele de analiza (daca le gasea) mã punea sã-i dau US $ 90 şi asistentei lui ca sã nu-i mai cumpere el o Coca Cola. Deci 390 de dolari americani pe ora plus preţul convorbirii  pentru nimic. O hoţie crasã, dar cînd ai cancer, ai da oricit sã scapi. Desigur „Institutul Doctor Shechter” nu a folosit la nimic decit la stors bani ca nişte hoti de drumul mare ce mã scoteau din sãrite era cã unii doctori ne cred pe noi nişte ignoranţi idioţi şi pot sã-ţi vînda orice gogoşi cã noi le inghiţim. Pînã la urmã Laura s-a prãpãdit şi eu vreau sã mã duc sã pun o dinamitã la temelia „Institutului Doctor Shechter” (pãcat cã e numai o gluma). Dar sa vedeţi cîtã reclamã li se face acestor pungaşi. În final deoarece cancerul lui Laura, Malignant Peritoneal Mesothelyoma nu era tratabil prin metode clasice alopate deci platite prin OHIP, ma costat cca. CAD 50,000 (cinci zeci de mii).

În 1900 în SUA era un caz mortal de cancer dintr-un total de 16 decese, în 1920 era un caz din 12, în 1930 era un caz din 9, în 1940 era un caz din 7, în 1960 un caz din 6 şi în 1960-70 un caz din cinci, acum situaţia e şi mai rea. Şi fondurile alocate pentru cancer sunt din ce în ce mai mari şi rezultatele din ce în ce mai proaste. (Hei! Mister Nixon ţi s-a pus un cioc, cînd te-au asigurat „specialiştii” cã ei vor termina cu acest CANCER supãrãtor în 10 ani, din contra cancerul a crescut şi „specialiştii” au înghiţit de atunci sute de miliarde de dolari şi au murit milioane de oameni).

Deci, sfatul meu este sã luaţi dumneavoastra înşi-vã toate mãsurile pentru prevenirea cancerului şi trataţi-le cu multã seriozitate. Cu cancerul nu e de gluma şi cînd s-a depistat şi aţi intrat pe mâna doctorilor de cele mai multe ori e prea tîrziu şi adios şi-un praz verde !.

Ovidiu Creangã                                                                     August 2003

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: