Publicat de: Ovidiu Creanga | 11 Octombrie 2010

Epigrame de Pastorel Teodoreanu

PASTOREL

PRIMEJDII

Un om grăbit, la Iaşi, prinzându-l ploaia,

A zăbovit in crâşmă şapte ani,

Cand cu “fetească” neagră de Cârjoaia,

Cand cu “băbească” de la Uricani!

 

De te vezi cu vreo vădană

Cu cearcăne vinete,

Dă-i să bea întâi crăcană …

Şi pe urmă, ţine-te!

Tu uiţi când torni aşa-n neştire

Cotnar burtosului şpriţar,

Că numai omului subţire

Ii place Grasa… de Cotnar!

Nu contrazice voia sorţii

Şi nu sfida stihiile!

Aşa fu scris: cei morţi cu morţii.

Iară cei vii cu … viile!

Domnului Cezar P(etrescu)

Beau la apă ne-ncetat

Şi mă plimb cu ea aşa …

Bine că nu-s om de stat

Că mă fotografia!

P.S. Apa trece, setea ba!

Domnului Raoul A.

Ce-ar fi, o, Doamne, dacă bunăoară

Ai vrea de noi să te milostiveşti?

Făcând să curgă apă caldă-n ţară

Şi-aicea numai vin de Nicoreşti?

CRAMPOŞIA

Cercând sticluţe vechi şi azi şi ieri.

Am dat de crâmpoşie-ntr- o sticluţă!

Ce-i crâmpoşia? E o ţărăncuţă

Dar care place foarte la boieri!

NADĂ

E o mare desfătare

Să bei vin în crâşma sa!

Când şi crâşmăriţa are

Cum s-ar zice … “vinu-ncoa!”

PACOSTE

Tu, care te pricepi la sucul viţii,

Te-ncrunţi când intri-n crâşma lui Ţugui,

Te-mbată ochii dulci ai crâşmăriţei,

Dar te trezeşte acru vinul lui!

REVERII

Voi moralişti iluştri, gândindu-v-aţi vreunul

Că opere eterne, antume şi postume,

N-ar fi luat fiinţă de n-ar fi fost pe lume:

Femeia, treponema, alcoolul şi tutunul?!

TRANZACŢII

Crâşmăriţei indignate

Le-a spus Victor: “De nu vrai

Nicidecum să mi te dai …

Dă-mi măcar …o jumătate!”

Lui Victor Iamandi

Iamandi băuse bine

Şi se răstea la damigeană:

“Degeaba mă sfidezi, cucoană,

Că tot mai mult încape-n mine!”

LA IAŞI

Văd c-aicea, la Simplon

Se bea vinul cu sifon!

Numai Vraca cu Silon!

Domnului Oswald T(eodoreanu)

Apa asta e sărată

Şi de-o bei pe îndelete,

E periculoasă, tată:

Face sete!

Fă-mă, Doamne, morcov, ceapă,

Fă-mă, Doamne, tot ce vrei:

Praz, dovleac, spanac, ardei …

Dar păzeşte-mă de apă!

LA BOLTA RECE

G. Topârceanu vede o cucoană că-şi aprinde o ţigara cu o brichetă mică, şi improvizează

Ce brichetă minusculă!

Spune, doamnă, nu se strică

De-oi aprinde-o rimă-n “ulă”

Cu bricheta ceea mică?

REPLICA LUI PĂSTOREL

Epigrama nu e scula

Care-ţi poate şterge crima,

După ce că scrii cu sula

Vrei să regulezi cu rima?

DE ANUL NOU

Maestre dragă, te salut!

Şi îţi doresc ca vechi expert,

Ani buni să ai măcar un sfert

Din câte sticle am băut!

DOMNILOR CARCIUMARI DIN ŢARA MEA

M-a ajuns amarul,

Apa şi veninul!

Să vă fie anul

Cum v-o fi şi vinul !

AUTOGRAF PE O CARTE

Ies, studentul care-i “praf”.

Mi-a cerut autograf!

Eu ii dau un păhărel …

Salutare! Păstorel.

Chiar când apă beau cât zece,

Şi mă piş ca un păgân,

Totuşi văd că apa trece.

… Şi că pietrele rămân!

Domnului Tilică I.

Dac-oi mai sta pe-aici puţin

Şi de-o fi soarta să mă sape.

Să crezi că uit ce-i aia vin,

Da-n schimb, mă fac expert în ape!

Eşti nedrept şi necuviincios,

Când nu socoti că-i sinceră deplin

Femeia care minte mai puţin

Decât bărbatul cel mai mincinos!

Pământul s-ar fi dus, hainul

De-a berbeleacul, vorba ceea,

De n-ar fi fost pe lume vinul,

Tutunul, dracul şi femeia!

MITOLOGIE

Şi Afrodita, cea in şolduri lată,

Şi Joe, cu alaiul lui ceresc,

Nu s-au ivit din bolta înstelată.

Ci dintr-o amforă cu vin grecesc!

CE E FEMEIA?

Vă fac şi eu o mărturie.

(De-aude mama, mă despică):

Femeia-i ca o jucărie.

De umbli mult la ea… se strică!

UNEI BRUNETE

Eşti neagră ca cafeaua,

Dulce ca cacaua

Şi curvă ca căţeaua!

RECLAMĂ

Imi spunea un beţivan.

Rezemat contra perete:

“Fetele din Popa Nan

E frumoase, dar nu-i fete!”

UNUI CURTEZAN GELOS

Ca un seigneur din Evul Mediu

Ce incuia, plecand, centura.

Soţiei i-aplica cenzura,

Vecinei – starea de asediu!

CINCINATINĂ

Ţi-aduci aminte, primăvară?

Era târziu şi-mi era vară!

Acuma-i timpurie toamnă …

Nu e târziu, dar mi-este doamnă!

UNEI FEMEI BOLNAVE DE VARICI:

Clientei doctorul i-a spus

Să steie c-un picior în sus.

Iar dansa – adevăr zic vouă!

Aşa le ţine pe-amândouă!

Lui Victor Eftimiu

Eftimiu trubadur

Sperie Parnasul!

Cum zăreşte câte-un cur

I se scoală, … nasul!

LA RESTAURANTUL „LA DOBRICĂ”

I se dă (cum se zvoneşte)

Pământ celui ce-l munceşte!

De ce oare nu s-ar da

Via celui … care-o bea?!

Adieu champagne, liqueur, cafe.

Les medicins m’ont mis a l’eau!

La foi ne m’as jamais manque,

Helas! Le foie me fait defaut!

(Trad. G. Zarafu)

Apă-n loc de vin, cafele.

Medicii mi-au ordonat!

Eu de ordin n-am dus lipsă.

N-am avut destul ficat!

A monsieur Georges S.

Buvant cette boisson infame,

Je me rapelle mon seul refrain:

Mon foie, je l’ai donne aux vins,

Mon coeur je l’ai donne aux dames!

(Trad. G. Zarafu)

Band din vinul acru-al cramei.

Nu pot da de cap dilemei:

Inima am dat-o damei.

Iar ficatul – damigenei!

STROFE CU PELIN DE MAI

…Contra Iorga Neculai

De la Tisa pan-la Nistru

Ce roman n-a fost ministru?

Iorga!

Şi-ncă din copilărie

Cine-a vrut mereu să fie?

Iorga!

GUVERNUL IORGA

Cazul nu-i aşa sinistru.

Căci părosul demiurg,

Doar pe scenă-i prim-ministru.

Că-n Consiliu-i dramaturg!

DILEMĂ

L-a pus destinul lui stupid

Intr-o dilemă de infern:

Ori partid fără guvern.

Ori guvern fără partid!

RĂZBUNARE

Cand partidele infame

In politică-1 doboară,

Imediat se simte-n ţară

O inflaţie de drame!

MIZERII

Inainte de a fi ministru la Berlin, dl.Taşcă a fost unul din cei mai fideli partizani ai lui Nicolae Iorga

Fiindcă nu are orgoliu.

Şi politica-i o gaşcă.

Domnul Iorga are Taşcă.

Însă n-are portofoliu!

CORECTIV

Fiindcă i-a venit orgoliu

Şi-a intrat şi el în gaşcă,

Iorga are portofoliu.

Insă nu mai are Taşcă!

GHINION

Iorga nu-şi mai află locul

Vreţi să ştiţi de ce-i aşa ?

S-a jucat prea mult cu focul

Şi s-a fript cu … Tzigara

FESTIVITĂŢI

Cu prilejul implinirii a 60 de ani, marele nostru istoric a fost sărbătorit prin sute de banchete

Voturile pot să-l lase

Fără ca un pic să-i pese.

Cand nu este om de mase.

Iorga este om de mese!

Lui Emanuel Bucuţa

Trebuie să fiu tâmpit sau bleg,

Să cred că eşti un cur întreg;

De stau să judec olecuţă,

Nu eşti nici bucă: eşti bucuţă!

EPITAF

Mitropolitului Miron Costin, prim ministru în timpul dictaturii regelui Carol al II

Aici zace-n groapa asta

Fostu-amant al doamnei Nasta,

A bisericii ocară

Şi-a bugetului povară!

POLITICE

(1944-1964)


Căpitane,

Nu fi trist!

Garda merge inainte

Prin partidul comunist!

(Atribuită lui Păstorel)

Din Banat până la Iaşi

Se resimte lipsa sării.

Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi

Au ajuns la cârma ţării!

DUPĂ ALEGERILE DIN 1946

se mai putea vedea pe garduri “Votaţi soarele!

Nu credeam s-ajung vreodată

C-am să pot să fiu în stare

Că făcând pipi pe garduri,

Să o fac direct în … soare!

“VOTAŢI SOARELE”

Când te văd aşa pe garduri

Şi cu raze împrejur

Mai că-mi vine să te-asemui

Cu o gaură de cur !

DIVIZIEI “TUDOR VLADIMIRESCU” DECIMATĂ LA DEBREŢIN

Din falnic vânător de munte

Mi te-a făcut Ana pandur!

Întâi ţi-a-nfipt o stea în frunte

Şi-apoi un debreţin în cur!

LA PELIŞOR

palat transformat de regimul comunist in”casă”de ”creaţie”

Voi, creatori ai artei pure.

Ce staţi acuma la pădure,

Să fiţi atenţi când vă plimbaţi

Să nu călcaţi în … ce creaţi!

IN VREMEA ASTA

In vremea asta revolută

Rataţii scriu, în loc să pută!

Iar scriitorii-adevă raţi

Sunt daţi afară de … rahaţi!

LUI PETRU GROZA

care a călătorit în Extre­mul Orient

De la Iaşi la Port-Arthur,

Petru Groza în carlingă,

N-a găsit atâta cur

Cât ar fi dorit să lingă!

DOMMULUI GROZA

Caligula imperator

A făcut din cal senator!

Domnul Groza, mai sinistru,

A făcut din bou – ministru!

ÎN APĂRAREA LUI ZĂRONI

No, mă rog, de ce-i sinistru?

Că eu nu sunt prim-ministru!

Eu nu sunt decat ecoul …

Domnul Groza este boul!

LUI ZĂRON1

cam chel, când şi-a cumpărat pălărie melon

Il costă o avere pălăria

Căci după rigidul protocol

Nu se cădea să vadă România

Ministru circuland cu curul gol!

PORTRET

Are cap pătrat şi dur.

Pe muscali îi pupă-n cur!

Şi în … pesta mamii lui

A atins apoteoza.

Cine credeţi că-i acesta?

Să vi-1 spun eu: Petru Groza!

In guvernul Groza, cel de concentrare

S-au primit trei membri, pentru completare

Insă ca să fie cabinet etern,

Imi bag şi eu membrul … in acest guvern!

Şi “dramaturgul” Groza scrie,

Intocmai ca O’Neill eternul,

O piesă care va să ţie:

“Din soare s-a-ntrupat guvernul!”

Armistiţiul ne-a impus

Să dăm boii pentru rus!

Ca să completăm noi doza,

L-am trimis pe Petru Groza!

LUI MIHAIL SADOVEANU

Mihail pentru popor

A făcut Mitrea Cocor,

Dar poporului, vă jur,

Ii place mitra cu cur!

CHITANŢA

Lui Sadoveanu

De ţi-ai face testamentul,

Tu să nu-mi laşi mii de franci!

Naşule, să-mi laşi obrazul,

Ca să-mi fac din el bocanci!

AMERICANILOR

Dacă şi de astă dată

Se retrag din Orient,

Mă fac porumbelul păcii

Şi mă piş pe Occident!

LUI TEOHARI GEORGESCU

Democrat intarziat,

Ne-ai băgat pe toţi la gratii.

Dar poporul democrat,

Te-a băgat în pizda mă-tii!

Când mă duc la şef

Il găsesc cu chef!

Când mă duc la chef …

Il găsesc pe şef!

POETEI VERONICA PORUMBACU

La apariţia versurilor: “O, Europă, te simt în mine, Te simt adanc in mine!”

Mult stimată Veronică.

Eu credeam c-o ai mai mică!

Dar mărturisirea-ţ i clară

Din Gazeta Literară,

Dovedeşte elocvent

Că în chestia matale,

De-adancimi fenomenale,

Intră-ntregul continent!

UNUI MINISTRU TRIMIS IN SPANIA

Am trimis la mauri

Un ministru nou,

Printre-atâţia tauri

Să fie şi-un bou!

Văzându-l cum dospeşte-n îngâmfare

Şi cum se umflă-n pene un nimic.

Ca şi Vasile Conta pot să zic:

“O, tu, nimic, cat ai ajuns de mare’“

LUI M. SADOVEANU

“Venea o moară pe Siret”

Legănându-se pe-o coastă,

Şi-n ea un autor şiret

Macină faină proastă!

STATUII OSTAŞULUI SOVIETIC

Soldat rus, soldat rus.

Te-au ridicat atat de sus.

C-ai salvat popoarele ?.

Sau fiindcă-ţi put picioarele!

 

Pe drumeagul din cătun

Venea ieri un rus şi-un tun:

Tunul – rus

Şi rusul – tun!

LUI I.V. STALIN

Iuda Tito şi cu Iuda Kostov

Au vrut să-1 omoare pe Dimitrov

Dar tu, genialule şi bunule părinte,

Ai fost vigilent şi le-ai luat-o-nainte!

LA FISC

N-am venit că am venit.

Am venit că n-am venit!

LUI MARCEL BRESLAŞU

Un critic aspru şi abraş

Mi-a spus zambind cu ironie

“De ce să te numeşti Breslaş.

Dacă nu eşti de meserie?”

RADIOULUI

Unde era invitat să intre prin str. Temişana, adică “prin spate”

De un an şi jumătate

Mă băgaţi numai “prin spate”.

Pe cand eu, întreaga viaţă,

V-am băgat numai … prin faţă!

GAZETEI LITERARE

Gazeta-i urmărită-n ţară

Cu interes de mici şi mari.

Fiindcă gazeta-i literară,

Şi literaţii, gazetari!

La restaurantul Uniunii Scriitorilor

Beau băieţii harnici,

De cu seară-n zori,

Unii sunt paharnici,

Alţii … turnători!

PE BULEVARDUL “ILIE PINTILIE” FOST “NAPOLEON BONAPARTE”

Mai credeai tu, mă Ilie,

C-ai s-ajungi aşa departe?

Tu, Ilie Pintilie,

Să-l lucrezi pe Bonaparte?

Mare-ai fost tu, mă Ilie,

Mare-a fost şi Bonaparte!

(Nu aici, in altă parte!)

Da-n a noastră Românie,

Mare-ai fost tu, Pintilie!

Dar de-o fi cumva să fie

Strada alt nume să poarte,

Ea să fie, ea să fie

Ori Napoleon-Pintilie

Ori Ilie Bonaparte!

VARIANTĂ

(Comunicată de Ion Caraion)

Măi Ilie Pintilie,

Spune cum să-ţi zic eu ţie

Bonaparte Pintilie

Sau Napoleon Ilie?

Lui Mihail Sadoveanu, care a spus “Lumina vine de la răsărit”

Sadoveanu filo-rus

Stă cu curul la apus,

Ca s-arate-apusului

Care-i faţa rusului!

REPLICĂ

Cu faţa la răsărit

Şi cu curul dezvelit,

Nu e greu de presupus

Ce-o să-ţi intre din apus!

“De pe-un deal răsare luna

Mare cât o mămăligă”

(M. Beniuc)

Iar acum, eroii noştri

La culcare toţi se duc;

De pe deal încet răsare

Mămăliga lui Beniuc!

A DOUA ZI

(după moartea lui Stalin)

Il plâng pe Stalin şi vă jur

C-am să vă spun secretul:

Mă tem că vom pupa în cur

De-acum tot comitetul.

DUPĂ CONGRESUL XX

La Kremlin s-a dat semnalul

Şi-am văzut c-aşa stă treaba:

Ani şi ani pe “genialul”

L-am pupat in fund degeaba!

DUPĂ PLECAREA RUŞILOR DIN ROMÂNIA

– Măi Gheorghiţă, cum făcuşi

De-i futuşi în cur pe ruşi?

– Aşa suntem noi romanii:

Ne-am futut în cur stăpânii!

ZECE MEMBRI DE PARTID

Zece membri de partid

Visau viaţă nouă,

Unul a vorbit in vis.

… Şi-au rămas doar nouă!

Nouă membri de partid

De marxism s-au copt!

Unul s-a răscopt din ei.

… Şi-au rămas doar opt!

Opt membri de partid

Au trecut la fapte …

Unul a trecut la Tito!

… Şi-au rămas doar şapte!

Şapte membri de partid

Fac afaceri grase.

Unul a intrat la zdup

… Şi-au rămas doar şase!

Şase membri de partid

Au strigat lozinci.

Unul a strigat greşit

… Şi-au rămas doar cinci!

Cinci membri de partid

Cand au fost la teatru.

Unul n-a aplaudat

… Şi-au rămas doar patru!

Patru membri de partid

Şi cam toţi ovrei,

Unul a plecat in Eretz

… Şi-au rămas doar trei!

Trei membri de partid

Vorbeau de război!

Unul a vorbit cam mult,

… Şi-au rămas doar doi!

Doi membri de partid

Mândri ca păunul.

Unul a innebunit,

… Şi-a rămas doar unul!

Un membru de partid,

Cel mai lămurit.

A plecat cu Onete-ul

Şi n-a mai venit!

Zero membri de partid,

Luptă pentru pace.

Că partidul nostru drag

Ştie el ce face!

PĂSTOREL


în amintirile epigramiştilor

De: G. TOPARCEANU – 1924

N-are rost să o mai scald,

Nici să mint nu-i manieră:

Eu prefer muza la cald,

Păstorel, la … frapieră!

Gastronomică – 1924

In literatură,

Când vorbim de burtă,

Eu sunt prăjitură;

Păstorel e … turtă!

De: VALENTIN BUDE – 1927

Fenomen

Toţi – bărbaţi, femei şi fete

Toată lumea e la fel!

Toţi încep să se îmbete

Cand miroase-a … Păstorel!

De: MIRCEA PAVELESCU – 1934

Lui Al. O. Teodoreanu pentru “Cronica gastronomului”

O cronică de-a ta mirare!

Se valorifică-ndoit

Deschide pofta de mancare

Şi strică pofta de citit!

Epitaful lui Păstorel

Aici zace Păstorel,

Pentru veci nemângaiat,

Fiindcă-i prima dată mort

Mort, fără să fie beat!

1904

De: SERGIU DAN – 1935

Lui Păstorel

Naiv, umblam prin librării.

Pe Bercu Leibovici să-l iau.

Dar un librar mi-a spus pe şleau:

“Se vinde doar la berării!”

De: VASILE DORNEANU – 1938

Domnului Păstorel Teodoreanu

Fiind creştin şi bun latin,

Eu cred in tot ce scrie el!

Căci adevărul e în vin.

Şi vinul şade-n … Păstorel!

De: DEM. BEN. CÂRÂC – 1939

Condiţie

Cand dori-vei vinul rece,

Iar când treci să ţi se plece

Carciumarii de-orice fel,

Plimbă-te cu Păstorel!

De: FLORIN IORDĂCHESCU – 1939

“Românul e născut poet ?”

Mă-ntreabă Păstorel discret.

“Ce nerozie, măi băiete!

Românul e născut …burete!“

De: ION I. MIOC – 1939

Pe Dunăre de-ar curge vin.

Pe Păstorel întreaga ţară

L-ar răsplăti cu lungi ovaţii,

C-atunci Danubiul, primăvara,

N-ar mai produce inundaţii!

De: POMPILIU BARBU – 1939

Epitaf

Păstorel aicea zace!

Nu-i nici beat şi nici nu-i treaz,

Că nu-i treaz nu-i un necaz,

Dimpotrivă, tare-i place!

De: ION CALBOREANU – 1950

(Dunărea se varsă în mare prin trei guri)

Pe Dunăre de-ar curge vin!

O, ar fi fenomenal!

Mai mult ca-n literatură,

Păstorel, pe Litoral,

Ar umbla din gură-n gură!

Lui Păstorel

A băut cum i-e legenda

Şi-a plătit precum se ştie!

Cârciumarii au să-i facă

Monument din … datorie!

De: N. GEORGESCU COCOŞ

Epitaful lui Păstorel

Mormantul trist de sub terasă,

Turnat in marmoră şi ghips,

Ascunde un boem de rasă

Şi-o sete de … apocalips!

De: ALEXANDRU PREDESCU

Epitaf lui Păstorel

“M-a nenorocit groparul

Cu nemernica lui sapă!

A săpat adânc, măgarul

Până când a dat de apă!“

De: SANDU RUSU

Lui Păstorel Teodoreanu

Aş vrea să fiu eu cunoscut

De marii critici literari,

Precum matale eşti ştiut

Şi-apreciat de cârciumari !

De : AUREL STERESCU OREI – 1939

Epitaf

Aci-şi dete Păstorel

Un obştesc şi demn sfârşit.

Nu aprindeţi vreun chibrit,

Că ia foc spirtul din el!

De: GABRIEL TEODORESCU

Pe Dunăre de-ar curge vin,

Atunci şiretul Păstorel

Ar face-un şanţ, fără să ştim

Şi-ar trage Dunărea la el!

DE: OCTAV DESSILA – 1940

Lui Păstorel Teodoreanu ofiţer de artilerie

Când făceai parte din rezervă,

Aveai şi duh, aveai şi vervă,

Dar de cand te-au mobilizat,

Paradoxal, pari dezarmat!

De: AURELIAN PAUNESCU – 1940

Epitaf

Aici zace Păstorel,

Suflet bun şi spirit fin,

Când mai treceţi pe la el,

Nu-l treziţi, că cere vin!

De : JOSEPH DE SAXA – 1940

Păstorel la doctor

“Contra beţiei, dacă vrei,

Am prafuri, dar in ce le iei?”

Şi-atuncea, Păstorel, senin:

“Profesore, le iau in vin!”

De : MIHAIL CODREANU – 1941

Lui Păstorel

Cand a pornit lugubrul zvon

Că murit-ai la Carlton,

Mi-am zis atunci: “Cu-adevărat

O fi el mort, da’-i mort de beat!”

De : GEORGE LESNEA – 1941

Păstorel Teodoreanu e ofiţer de artilerie

Ieri, majurul Ieremia

L-a-ntrebat de dimineaţă

– Ce să fac cu bateria?

– Pune-o repede la gheaţă!

De: VIRGILIU SLĂVESCU – 1941

Păstorel artilerist, ajuns la Roman

Concentrarea cum să-nceapă?

Nu mă dumiresc deloc !

M-aţi chemat la guri de foc,

Şi-am ajuns la guri de apă!

La citirea versurilor lui Cocoş, Păstorel a ameninţat

Atata l-a cuprins amarul

C-a zis, uitandu-se urat:

“Acuma s-a umplut paharul!”.

(Şi-l dete repede pe gât!)

1941

Testamentul lui Păstorel

“Iubiţi prieteni, după moartea mea,

Să-mi construiţi o lespede frumoasă,

Rotundă sau pătrată ca o masă.

Să zac o veşnicie “mort” sub ea!”

1941

De: I. ST. BOGZA – 1942

Dorinţă

Câte oi pe Bărăgan

De-ar fi buţi cu Ottonel,

Face-m-aş şi eu cioban,

Ori mai bine … Păstorel!

De: ALEXANDRU CORV1N – 1942

Epitaf lui Păstorel

Sub lespede işi doarme somnul

Fără sfârşit şi fără vise,

Poetul adormit in Domnul,

Tocmai atunci cand se trezise!

De: MIHU DRAGOMIR – 1942

Teodoreanu (zis Al. O.)

Semnează-n cronici Păstorel!

Defect: preferă vin Bordeaux.

Virtuţi: e frate cu Ionel!

Păstorel

A renăscut voroava noastră veche

Şi hronicul l-aduse la izvod,

Reeditand in cronici pe Ureche

Şi-n faptă pe Dabija Voievod!

1942

De: ION PENA – 1942

La moartea lui Păstorel

A plecat şi Păstorel

Azi pe căile pierzării.

Plâng teribil după el

Toate cepurile ţării!

De: ION MANU – 1943

Pă şi pă

Dacă zăreşti paharul plin,

Zici: “Uite colo pă Storin!”

Dar când e gol un păhărel,

Zici: “Uite colo Păstorel!”

De: PETRE BELLU – 1956

Păstorel

După nume, Păstorel,

Zici că e nimic de el!

Dar după căutătură,

Drept să spun, e o figură!

De: N. CREVEDIA – 1956

Lui Păstorel

Când nu e în bune stări,

Calcă pe două cărări!

Iar când zdravăn se socoate,

Merge strâmb pe două roate!

Lui Al. O. Teodoreanu

Când e treaz şi vreau să-l irit,

Păstorel are mult spirit!

Păstorel însă la birt,

N-are spirit, are spirt!

De: G. BICŞANU – 1957

Cotnar, Fetească, Panciu, Ottonel

E cronica muiată-n vin de un poet,

Destul să o semneze Păstorel

Şi proza din “Tribuna”-i un buchet!

De : MIRCEA IONESCU QUINTUS – 1971

Să-nchinăm paharul

Pentru Păstorel!

N-a fost nici Cotnarul

Mai spumos ca el!

Echinocţiu de toamnă – 1973

Pe sub deal, pe lângă crame,

Cu duhniri de tulburel,

Turme trec de epigrame

Şi un singur Păstorel!

De: PAVEL BELLU – 1981

Păstorel oenolog

Pentru noi e foarte clar:

Vinu-i limpede-n pahar.

Numai – spune Păstorel;

Spiritul mi-e … tulburel!

De : GHEORGHE SUCIU – 1994

Infatuare

Susţin că sunt ca Păstorel

Epigramist cu mult mai breaz.

In comparaţie cu el

Mi-s şi câte o dată treaz!

sh
 

– On Sat, 11/1/08, Ndrusu <ndrusu@roadrunner. com> wrote:

From: Ndrusu <ndrusu@roadrunner. com>
Subject: [Cafeneaua Politica] EPIGRAME DE PASTOREL
To: cafeneaua_politica@ yahoogroups. com
Date: Saturday, November 1, 2008, 4:55 AM

  
EPIGRAME DE PASTOREL
  
Mi-a spus bunicul o mică povestioară.
Sadoveanu era dator cu nişte bani la Păstorel. Se ştie că Sadoveanu era mai zgârcit ca un scoţian. Au trecut luni fără nicio mişcare din partea lui. Păstorel compune. Şi compune bine. I-a tras-o? Eu zic că da. Sadoveanu ar zice că nu.

De-ar fi să mori (cam ar fi cazul)
Să nu-mi laşi bani,
Să-mi laşi obrazul
Să-mi fac din el bocanci.

Aici doarme Pastorel,
Baiat bun si suflet fin,
Daca treceti pe la el,
Nu-l treziti, ca cere vin!

Si alta scrisa cind era internat cu probleme de ficat (sau de plamini, nu mai stiu), in Dealul Filaretului, la un sanatoriu situat pe Soseaua Viilor (in Bucuresti). Cica asta a fost ultima lui epigrama, a murit dupa citeva zile:

 
Culmea ironiilor
Si risul copiilor
Sa pun punct betiilor
Pe Soseaua Viilor!

Un schimb de epigrame între Mihail Codreanu şi Păstorel

Cand a pornit lugubrul zvon
Cum ca murit-ai la Carlton
Mi-am zis atunci: – cu adevarat
O fi el mort, insa mort beat.

La care Păstorel, îi răspunde:
La Carlton eu ca dintr-un vis
Lugubrei morti scapat-am trenul
Insa aflai ca m-a ucis
La Iasi, Codreanu cu catrenul”.

 
Drăgălaşe păhărele
Dinainte-mi să se pună
Să se toarne vin în ele,
Poftă bună !

Să golim toţi în tăcere
Iar cuiva vin de nu-i place
Bea-atunci mai bine bere,
Bea în pace !

Cine-i ameţit prea tare
Pe sub mese să se culce
Şi în zgomot de pahare,
Doarmă dulce !

Să nu fie vorbă lungă
Doară ştim ce scurtă-i viaţa
Să bem până să ne-ajungă,
Dimineaţa.

La venirea ruşilor

Pe drumeagul din cătun
Venea ieri un rus şi-un tun;
Tunul rus
Şi rusul tun!

* * *

Armistiţiul ne-a impus
Să dăm boii pentru rus!
Ca să completăm noi doza,
L-am trimis pe Petru Groza!

Statuii ostaşului sovietic

Soldat rus, soldat rus,
Te-au ridicat atât de sus,
Ca să te vadă popoarele…
Sau fiindcă-ţi put picioarele?

Votaţi soarele

Când te văd aşa pe garduri
Şi cu raze împrejur,
Mai că-mi vine să te-asemui
Cu o gaură de cur!

Radioului
(unde era invitat să intre prin str. Temişana,
adică prin spate)

De un an şi jumătate
Mă băgaţi numai prin spate,
Pe când eu, întreaga viaţă
V-am băgat numai… prin faţă!

Diviziei Tudor Vladimirescuâ decimată la Debreţin

Din falnic vânător de munte
Mi te-a făcut Ana pandur!
Întâi ţi-a-nfipt o stea în frunte
Şi-apoi un Debreţin în cur!

Comuniştii îşi măresc rândurile cu o parte
din legionari

Căpitane,
Nu fi trist!
Garda merge înainte
Prin partidul comunist!

După alegerile din 1946
se mai putea vedea pe garduri Votaţi soarele!

Nu credeam s-ajung vreodată
C-am să pot să fiu în stare
Că făcând pipi pe garduri,
Să o fac direct în… soare!

* * *

Din Banat Până la Iaşi
Se resimte lipsa sării,
Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
Au ajuns la cârma ţării.

 
 
Epigrama nu e scula
Care-ţi poate şterge crima,
Dupa ce că scrii cu sula
Vrei să regulezi cu rima?
 
Catren omagial către Caragiale:
Cu greu îmi vine să aştern,
Un adevăr ce nu-l suport,
Ca tocmai tu să fii cel mort
Şi Caţavencu cel etern…
 
La Pelişor, palat transformat de regimul comunist în casă de creaţie:

Voi, creatori ai artei pure,
Ce staţi acuma la pădure,
Să fiţi atenţi când vă plimbaţi
Să nu călcaţi în …ce creaţi!

Guvernul Groza:

În guvernul Groza, cel de concentrare,
S-au primit trei membri, pentru completare,
Însă ca să fie cabinet etern,
Îmi bag şi eu membrul… în acest guvern!

AMERICANILOR

Dacă şi de astă dată
Se retrag din Orient,
Mă fac porumbelul păcii
Şi mă cac pe occident!

ZECE MEMBRI DE PARTID

Zece membri de partid
Visau viaţă nouă
Unul a vorbit în vis,
Şi-au rămas doar nouă.

Nouă membri de partid
De marxism s-au copt!
Unul s-a răscopt din ei,
Şi-au rămas doar opt!

Opt membri de partid
Au trecut la fapte …
Unul a trecut la Tito!
Şi-au rămas doar şapte!

Şapte membri de partid
Fac afaceri grase,
Unul a intrat la zdup
Şi-au rămas doar sase!

Sase membri de partid
Au strigat lozinci,
Unul a strigat greşit
Şi-au rămas doar cinci!

Cinci membri de partid
Cînd au fost la teatru,
Unul n-a aplaudat
Şi-au rămas doar patru!

Patru membri de partid
Şi cam toţi evrei,
Unul a plecat în Eretz
Şi-au rămas doar trei!

Trei membri de partid
Vorbeau de război!
Unul a vorbit cam mult,
Şi-au rămas doar doi!

Doi membri de partid
Mîndri ca păunul.
Unul a înnebunit,
Şi-a rămas doar unul!

Un membru de partid,
Cel mai lămurit.
A plecat cu Onete-ul
Şi n-a mai venit!

ZERO membri de partid,
Luptă pentru pace.
Că partidul nostru drag
Ştie el ce face!

ÎN ţara asta prefăcută
Cacaţii scriu în loc sa pută.
Iar scriitori-adevaraţ i
Sunt daţi afară de căcaţi…..

 
aici zace pastorel,
vesnic si nemangaiat
ca e prima data mort
fara ca sa fie beat…
 
Mircea Ionescu-Quintus

Să-nchinăm paharul
Pentru Păstorel:
N-a fost nici Cotnarul
Mai spumos ca el.

Hai că devenim macabri şi nu vrem.

Păstorel:

Câte stele sunt pe cer
Toate pân’ la ziuă pier.
Numai una, ca o proastă,
Şade pe uzina noastră…

 
Cine-i mare, dă din mână şi-are 4 la română?
Cine-i la academie şi-are 4 la cimie?
Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare?
Toate trei de le ghiceşti, 20 de ani primeşti.
 
RECLAMA

Imi spunea un betivan,
Rezemat contra perete:
Fetele din Popa Nan
E frumoase, dar nu-i fete!

Lui Mihail Sadoveanu

Venea o moara pe Siret
Leganandu-se pe-o coasta,
Si-n ea un autor siret
Macina faina proasta!

La restaurantul uniunii scriitorilor

Beau baietii, harnici,
De cu seara-n zori,
Unii sunt paharnici,
Alţii… turnatori!

 
GEOMETRIE BAHICĂ

de Păstorel Teodoreanu

Hrănit mai mult cu lapte şi iaurt,
Un grec văzu cu mintea-i înţeleaptă
Că între două puncte, cel mai scurt
Din drumuri, cu putinţă, e o dreaptă.

Dar axiomul devenit banal
Şi însuşit de vremile-aceste
A fost atunci precum va fi şi este
Valabil doar pe-un plan orizontal.

Şi dacă vrei să tragi învăţătură,
Un plan orizontal, când te gândeşti,
Constaţi că nu există în natură
Ci exclusiv în minţile greceşti.

Iar când în loc de lapte, bei „Maderă „,
Această socoteală te conturbă
Căci tu nu uiţi că ai băut pe-o sferă
Pe care dreapta lui devine curbă.

Şi-n cap cu dreapta grecului defunct
Până ce vreun nalt areopag
O va fi pus definitiv la punct
Porneşti spre domiciliu în zigzag.

 
Cand am intrat in UE mi-am reamintit de ce imi zise tata. Ca prin anii ’30 o poetesa de bodega, Viorica Porumbacu,
a scris niste versuri de adanca simtire si vibratie de genul:

” O, Europa, te simt in mine
Te simt vibrand adanc..”

A doua zi Pastorel a publicat …

„Mult stimata Viorica
Dupa cum aflai din gazeta de aseara
Nu stiam ca in chestia matale
Intra intregul continent”.. .

Catrenul a intrat imediat in folclor. Spre evidenta „placere” a poetesei. Care, deloc intamplator, avea si o ….

inima darnica, dupa cum ziceau gurile rele si invidioase.. .
După prima vizită a lui Petru Groza în URSS, Păstorel a scris:

Din Galaţi la Port Arthur
Petru Groza, în carlingă,
N-a văzut atâta cur
Cât ar fi putut să lingă.

 
Dragilor, a trebuit sa revin pe forum ca sa corectez o mica inexactitate

Pe tipa o chema Veronica, nu Viorica. Porumbacu, intr-adevar, si a fost o poeta mai mult decit decenta.

Si versurile lui Pastorel sunau asa:

„Mult stimata Veronica,
Eu credeam c-o ai mai mica!
Dar marturisirea- ti clara
Din ‘Gazeta literara’
Dovedeste elocvent
Ca in …..aia dumitale
De-adincimi fenomenale
Intra-ntregul continent!”

Iata, totusi, una care v-a scapat:

Caligula Imperator
A facut din cal – dictator,
Petru Groza mai sinistru
A facut din bou – ministru.

Sau:

Din Focsani pana la Iasi
Se resimte liiipsa sarii
Findca toti fostii ocnasi
Sunt acum la carma tarii.

Nasul lui Pastorel, Sadoveanu tine o conferinta la Ateneu: „Lumina viine de la Rasarit” in care ii pupa-n cur pe rusi si

declara ca din acel moment se intoarce cu fata spre Rasarit. Atat i-a trebuit lui Pastorel:

Nasu sfatuit de-un rus
Intoarse curu la Apus
Si arata Apusului
Care-i fata rusului…

„Caligula Imperator
A făcut din cal – dictator,
Petru Groza mai sinistru
A făcut din bou – ministru.”

Păstorel se referă la Romulus Zăroni, un ţăran de la coada vacii, ajuns ministru în guvernul Petru Groza.

Sper ca prin cele ce vor urma sa completez imaginea celui ce a fost Pastorel..
Cica la un moment dat s-ar fi luat si de Iorga.
E posibil ca nu toti forumistii sa stie ca marele savant a intrat in viata politica si a ajuns chiar prim ministru. Din pacate a fost unul dintre cei mai neperformanti. E drept ca a prins si vremea crizei ce urmat crahului din anii ’29, adica niste vremuri cumplite…
Dar apogeul gafelor a fost impunerea curbelor de sacrificiu -adica reducerea salariilor, care oricum nu erau prea mari si catre invatatorii de la tara. Evident ca pe acestia decizia nu i-a bucurat, mai ales ca venea de la un fost profesor universitar, adica de la cineva din bransa…
Pastorel i-a reprosat ca a coborat din Olimpul stiintei in mocirla curvasarie, pardon am vrut sa scriu, politica….
Evident ca tonul folosit a fost extrem de virulent si caustic..
Asa ca Iorga, care era si un tip extrem de orgolios, a jurat sa profite de pozitia publica avuta si pana cand calamburistul nu isi va cere scuze….
Cum la un moment dat fara semnatura savantului nu se putea misca nimic, prietenii comuni au aranjat ca imediat dupa rostirea cuvintelor „Domnule Iorga, imi pare rau, recunosc public ca am gresit fata de dvoastra” sa ii fie inmanata cererea aprobata, stampliata si parafata…
Perfect. Toti asteptau umilirea.
In ziua si la ora fixata Pastorel suna la usa savantului si ii zice servitorului ceva de genul: ” Sunt domnul Theodoreanu si sunt asteptat de domnul IORGU
Servitorul :”Pardon, stapanul casei este domnul IORGA”
„Ma contrazici sau imi dai drumul?” Asa ca servitorul i-a deschis si l-a condus in sufragerie, unde toti cei prezenti asteptau penitenta.
Domnule Iorga, imi pare rau, recunosc public ca am gresit fata de dvoastra, cand v-am spus IORGU, nu Iorga. Acum, ca mi-am cerut scuze, astept sa va tineti si dvoastra de cuvant si sa imi dati documentul promis”….
Evident ca aproape toata lumea a pufnit in ras. Singura exceptie a fost, nu va spun cine.
Dar cum situatia devenea penibila, i-a inmanat documentul semnat, parafat, etc..
Indiferent de opinile diferite, amandoi erau oameni destepti, care recunosteau atat umorul cat si capacitatea celuilalt.
Si influenta opiniei publice…

 
Lucreziei Karnabat, autoarea cartii „sexul de peste drum”

Sexul doamnei Karnabat,
De vreo luna mi se pare,
A sporit mult la vanzare,
Caci se vinde separat,
Fara doamna Karnabat

lui Iuliu Maniu
Intr-un moment de grea povara/
Pentru sarmana tara-a mea,/
Eu unul stalp de cafenea,/
Inchin pentru un stalp de tara!

 

 

Anunțuri

Responses

  1. Cititu-l-am din scoarta-n scoarta,
    Pe geniul-hatru Pastorel,
    Pentru ca eu mi-s precum el,
    Nu geniu, hatru doar nitel,
    C-asa imi fuse cruda soarta,
    Sa n-am talent mare,… ca el !

    Georgelis

    • Am vrut sa fiu ca Pastorel Sa sa scriu haios, cum scrie el Si m-am scremut in chip si fel Dar l-am „taiat” la….paharel

      Ovidiu Creanga

      Original Message––

  2. Tot incerc de multa vreme
    Sa scriu ca si Pastorel
    Orice-as face tot nu-mi iese
    Ma razbun insa intr-un fel
    …beau vinul exact ca el!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: