Publicat de: Ovidiu Creanga | 9 Septembrie 2010

E timpul ca Romania sa rupa tacerea

Curând se vor împlini douãzeci de ani de la

dramaticele evenimente din decembrie 1989, când

revolta populaþiei l-a alungat din palatele sale pe

Nicolae Ceauºescu, omul care a terorizat România 24

de ani. Aceste evenimente sunt etichetate ºi azi în

România drept „revoluþie,” deºi în fiecare zi ies la

luminã noi fapte ce atestã cã revolta popularã a fost

furatã de o mâna de comuniºti educaþi la Moscova.

Aceºtia au fost nevoiþi sã deschidã frontierele ºi sã

restaureze dreptul la liberã exprimare, dar au fãcut tot

ce le-a stat în puteri ca sã pãstreze servicile secrete de

tip comunist cu ajutorul cãrora sã se menþinã la putere.

În 1978, cand am „trãdat” comunismul, România

avea douã servicii secrete majore: Securitatea ºi

Direcþia de Informaþii a Armatei (DIA), încadrate cu cca

16.000 ofiþeri operativi. Acum România are ºase

servicii secrete majore: SRI, SIE, UM 0962, STS, SPP

ºi DGIA, care au absorbit o bunã parte a ofiþerilor fostei

Securitãþi ºi a fostei DIA, precum ºi conceptul lor

operaþional importat din Uniunea Sovieticã. Potrivit

datelor din presa românã, aceste 6 fantome comuniste

sunt acum încadrate cu 30.000 de ofiþeri operativi,

consumã o bunã parte din bugetul þãrii. SRI-ul

(contrainformaþii interne), care acoperã o populaþie de

22 milioane, are 12.000 ofiþeri. Echivalentul sãu

francez, DST (

care acoperã o populaþie de trei ori mai mare, are 6.000

ofiþeri operativi. Iar echivalentul german al SRI,

1 ce

Direction de la Surveillance du Territoire)Bundesamt für Verfassungsschutz

ºte o populaþie de 82 milioane, are doar 2.448

(BfV), care deserve

ofiþeri

.2 Dacã Statele Unite ale Americii ar folosi acelaºi

raport

pe cap de locuitor, FBI ar trebui sã aibã 190.000

agenþi

, nu 12.156 cât are astãzi.

71

ION MIHAI PACEPA

E timpul ca România

sã rupã tãcerea

Acest articol a fost

comunicat la a IX-a

ediþie a Simpozionului

„Experimentul Piteºti –

reeducarea prin torturã“

(2-4.10.2009, Piteºti)

71

68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 71

ªi ce dacã, mi-au spus sceptici din România. Într-o þarã cu presã liberã serviciile

secrete nu-ºi mai pot face de cap. Oare? În Rusia, care are de asemenea

presã liberã, serviciile secrete dominã întreaga viaþã economicã, socialã ºi

politicã. Preºedintele Rusiei ºi peste 50% din membrii guvernului federal sunt

foºti KGB-iºti. Potrivit datelor revistei

Novaya Gazeta (republicate în SUA deCenter for the Future of Russia

ºi locale, identificaþi nominal, provin de asemenea din KGB. În anii comunismului,

KGB-iºtii erau un stat în stat. Acum ei

Avalanºa de servicii secrete din România de azi face o serioasã gaurã în

bugetul ei. Aceste servicii

anii când eram la conducerea lor, ºi sã consume în

semnificative de bani ce pot fi folosiþi pentru îmbunãtãþirea asistenþei medicale

a populaþiei, creºterea pensiilor ºi alte scopuri sociale.

De ce România a rãmas stat poliþist dupã 20 de ani de la cãderea

comunismului?

În 1988, într-un interviu cu Dr. Michael Ledeen, consilier pentru terorism al

Preºedintelui Ronald Reagan, publicat în revista francezã

Internationale,

stat în România menitã sã-l înlocuiascã pe Ceauºescu cu Ion Ilici Iliescu, un

comunist educat la Moscova, al cãrui tatã fusese atât de devotat lui Lenin încât

ºi-a botezat propriul copil cu numele lui.

Pe ce mi-am bazat aceastã afirmaþie? În anii 1970, când am avut în

subordine U.M. 0920/A, o unitate specialã a Departamentului de Informaþii

Externe (DIE) ce era însãrcinatã cu activitatea contrainformativã împotriva

URSS, aceasta a depistat ºi înregistrat magnetic contactele secrete pe care

Ion Ilici Iliescu, atunci secretar al CC al PCR pentru propagandã ºi agitaþie,

le-a avut cu un membru al unei delegaþii „ideologice” sovietice în vizitã la

Bucureºti. Acesta i-a spus: „Kremlinul ar fi mai fericit cu tovarãºul Iliescu în

fruntea Partidului Comunist Român.” Kremlinul se temea cã românii îl urau pe

Ceauºescu atât de înverºunat încât l-ar fi putut izgoni fãrã intervenþia

Moscovei, ºi cã ura împotriva lui Ceauºescu va degenera în urã împotriva

comunismului care ar fi putut merge atât de departe încât România sã cearã

retragerea din Pactul de la Varºovia. Kremlinul se temea de asemenea ºi cã o

eventualã relaxare politicã în România ar fi putut exacerba dorinþa populaþiei

din Republica Moldoveneascã de a se uni cu Patria Mamã, creând astfel un val

de fervoare naþionalistã în alte republici sovietice.

Ceauºescu, care ºtia de la U.M. 0920/A cã sovieticul ce l-a contact pe Ion

Iliescu venise în România sã recruteze aderenþi pentru o loviturã de stat în

România, a ascultat de câteva ori banda de magnetofon ce conþinea

înregistrarea acestei convorbiri pe care Iliescu, bineînþeles, nu i-o raportase. La

scurt timp dupã aceasta Ceauºescu l-a îndepãrtat pe Iliescu din anturajul sãu

apropiat, numindu-l secretar al unui comitet judeþean de partid. Pentru a nu irita

Moscova, Ceauºescu l-a pãstrat însã membru supleant al Comitetului Politic

Executiv, dar a ordonat U.M. 0920/A sã-l þinã pe Iliescu în continuã

supraveghere. (Dupã ce am pãrasit România, U.M. 0920/A ºi-a schimbat

), peste 6.000 de lideri ai administraþiei centrale

sunt statul.secrete continuã sã aibã finanþare secretã, ca ºi însecret cantitãþiPolitiqueam prezis posibilitatea ca Kremlinul sã organizeze o loviturã de72

68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 72

indicativul în U.M. 0110 ºi a fost condusã de generalul Victor Neculicioiu.)

Un proverb spune cã pe cine nu laºi sã moarã nu te lasã sã trãieºti. La 22

decembrie 1989, dupã ce Ceauºescu a abandonat sediul Comitetului Central,

Ion Ilici Iliescu s-a proclamat preºedinte al unui Comitet Provizoriu pentru

Unitate Naþionalã creat ad-hoc. La 23 decembrie Iliescu a anunþat cã

Ceauºescu a fost arestat, ºi un purtãtor de cuvânt al sãu a asigurat România

cã tiranul va fi judecat public. În ziua de Crãciun televiziunea românã a informat

însã cã Nicolae ºi Elena Ceauºescu fuseserã condamnaþi la moarte ºi

executaþi.

Primele indicaþii cã revolta popularã din decembrie 1989 a fost furatã de

comuniºti educaþi la Moscova au fost continuate în articolul jurnalistului francez

Kosta Christitch intitulat „Mâna Moscovei,” care a apãrut la sfârºitul lui

decembrie 1989 în revista

evenimentele din decembrie 1989, primitã cu viu interes în Occident, scrisã de

francezul Radu Portocala

jurnalistul Olivier Weber pentru a studia „revoluþia” românã. Potrivit acestei

cãrþi, generalii Victor Stãnculescu ºi Mihai Chiþac, care au avut un rol crucial în

evenimentele din decembrie 1989, ar fi acþionat pe baza indicaþiilor primite de

la Moscova prin GRU (serviciul sovietic de informaþii militare), care i-ar fi

contactat cu câteva luni înainte la Budapesta.

Le Point din Paris. A urmat apoi o carte despre3 care în mai 1990 a venit în România împreunã cu4În cartea

descris similitudinile dintre evenimentele din decembrie 1989 ºi planul sovietic

Moºtenirea Kremlinului (Bucureºti: Editura Venus, 1993), amDnestr

– plan pe care l-am cunoscut în anii când am avut în subordine U.M. 0920/A.

Planul

România, fãrã acordul Moscovei, pe viitorul preºedinte american Richard

Nixon, care deocamdatã pierduse alegerile ºi era ostracizat de Kremlin.

Lansarea operaþiei

vizitei pe care Brejnev ºi Kosâghin urmau sã o facã în România în 1969, vizitã

ce fusese larg popularizatã în presa celor douã þãri. Redau pe scurt aceste

similaritãþi, deoarece mãrturii ulterioare ale unui înalt ofiþer de Securitate

prezintã alte asemãnãri, extrem de relevante, între planurile Kremlinului pentru

înlocuirea lui Ceauºescu ºi evenimentele din decembrie 1989.

Planul

prevederi de bazã: (1) preluarea conducerii Armatei ºi Securitãþii de cãtre un

înalt ofiþer român recrutat de organele sovietice; (2) crearea unui Front al

Salvãrii Naþionale – care figura ºi în planurile Kremlinului pentru instalarea de

guverne pro-sovietice în Grecia ºi Spania; (3) atragerea simpatiei internaþionale

prin lansarea zvonului cã zeci de mii de oameni au fost uciºi de

teroriºti strãini veniþi în ajutorul lui Ceauºescu; (4) informarea permanentã a

Moscovei asupra stadiului loviturii de stat; ºi (5) solicitarea intervenþiei militare

a URSS în cazul când succesul loviturii de stat ar fi fost periclitat.

Similitudinile dintre aceste prevederi ºi evenimentele din decembrie 1989

sunt relevante. La 22 decembrie 1989, doar la câteva ore dupã fuga lui

Ceauºescu, generalul în rezervã Nicolae Militaru, a cãrui recrutare de cãtre

5 pentru înlocuirea lui Ceauºescu cu un comunist mai docil Kremlinului

Dnestr a fost declanºat în august 1969 când Ceauºescu a invitat înDnestr a fost precedatã de anularea de cãtre Moscova aDnestr, al cãrui conþinut l-am cunoscut pânã în iulie 1978, a avut cinci73

68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 73

sovietici (înregistratã magnetic de U.M 0920/A) a fost prezentatã în 1987 în

prima mea carte,

a pus imediat Securitatea sub controlul sãu. În noaptea de 22 decembrie 1989

Ion Ilici Iliescu, ale cãrui contacte secrete cu Moscova le descrisesem de

asemenea public, a creat Frontul Salvãrii Naþionale ºi s-a autoproclamat

preºedintele sãu.

Ideologul acestui Front a fost Silviu Brucan, care a anunþat imediat cã

Frontul avea binecuvântarea Moscovei. Ca sã fie ºi mai convingãtor, a spus cã

obþinuse personal acea aprobare cu ocazia unei vizite pe care o fãcuse la

Moscova în urmã cu câteva sãptãmâni. Televiziunea româna a raportat pe larg

afirmaþiile lui Brucan. El ºi-a înghiþit însã propriile vorbe a doua zi, când Eduard

ªevardnadze, un ofiþer KGB acoperit ca ministru de Externe al Uniunii Sovietice,

a negat vehement orice amestec sovietic în evenimentele din România.

În prima ºedinþã a Frontului Salvãrii Naþionale, care a avut loc în aceeaºi

noapte la sediul CC al PCR, Iliescu a chemat la telefon pe liderul sovietic Mihail

Gorbaciov spre a-i „raporta stadiul evenimentelor.

mi-a fost subaltern în Securitate ºi care la 22 decembrie 1989 a devenit

vicepreºedinte al Frontului Salvãrii Naþionale, a asistat la convorbire. El a

descris-o pe larg în cartea sa

1991 al sãptãmânalului

Aurel Dragoº Munteanu, care a fost de asemenea dizident politic în anii lui

Ceauºescu ºi unul din liderii rãscoalei din decembrie 1989, dupã care a cerut

azil politic în SUA, mi-a confirmat cã aceastã convorbire telefonicã a avut într-

adevãr loc. Ambasadorul Munteanu, care a fost ºi el martor la convorbirea

telefonicã dintre Iliescu ºi Gorbaciov, nu a avut însã impresia cã aceºtia s-ar fi

aflat în relaþii apropiate.

De îndatã ce Ion Iliescu ºi generalul Militaru s-au instalat la cârma þãrii, ei

au lansat o dezinformare de tip KGB conform cãreia Securitatea ar fi ucis

60.000 de oameni numai în Bucureºti ºi Timiºoara. Lansarea de ºtiri false

menite sã incite populaþia contra lui Ceauºescu era de asemenea parte a

planului

benzinã pe foc cu „detalii” despre masacru.

În iunie 1990, noul guvern din Bucureºti a admis cã de fapt totalul victimelor

rãscoalei pe întreaga þarã a fost de numai 1.030, din care 889 au murit dupã

executarea lui Ceauºescu.

La orele 2 în dupã-amiaza zilei de 23 decembrie 1989 televiziunea românã

a anunþat cã Frontul Salvãrii Naþionale a cerut ajutor militar Uniunii Sovietice

deoarece „teroriºti neidentificaþi” erau pe cale sã-l reinstaureze pe Ceauºescu.

Aceasta era o altã prevedere a planului

intervenþie militarã sovieticã, ce trebuia sã aibã loc dacã succesul loviturii de

stat ar fi fost primejduit. Ambasada Sovieticã din Bucureºti a intrat prompt în

joc, declarând presei cã personalul ei era în pericol din cauza teroriºtilor. În

aceeaºi searã programul de televiziune sovietic

Ceauºescu era sprijinit de „mercenari strãini” ºi a anunþat cã Gorbaciov a

informat deja pe „tovarãºul Iliescu” cã Uniunea Sovieticã i-a aprobat ajutorul

Orizonturi Rosii,6 s-a autoproclamat ºef al forþelor armate ºi7” Prof. Dumitru Mazilu, careRevoluþia furatã precum ºi în numãrul din 27 iulieLumea Liberã din New York. Regretatul ambasadorDnestr. Presa sovieticã s-a grãbit sã confirme cifrele, ºi sã toarneDnestr: gãsirea unui pretext pentru oVremea a „confirmat” cã74

68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 74

militar solicitat. Departamentul de Stat al SUA, care voia sã opreascã

continuarea „genocidului”, a anunþat public cã Washingtonul priveºte cu

simpatie o intervenþie militarã sovieticã în România.

Kremlinul a evitat însã implicaþiile politice ale unei astfel de intervenþii

deoarece, în ziua de Crãciun, Ceauºescu a fost împuºcat. Asasinarea

dictatorului a fost singurul eveniment care nu a fãcut parte din planul

care l-am cunoscut pânã în iulie 1978, când am fãcut ruptura cu Ceauºescu.

La 29 decembrie 1989 televiziunea românã a anunþat formarea unui guvern

provizoriu, ºi similitudinile cu planul

oamenii Moscovei trebuiau ca, dupã succesul loviturii de stat, sã preia imediat

conducerea celor trei „forþe vitale” cu ajutorul cãrora Kremlinul ºi-a consolidat

întotdeauna controlul politic al þãrilor pe care le-a sovietizat: Armata, Externele

ºi Internele. Meritã reamintit cã dupã ce Armata Roºie a „eliberat” România,

Kremlinul a instalat pe ofiþerul NKVD Emelian Bodnarenko, românizat ca Emil

Bodnãraº, în fruntea Armatei, pe cominternista Ana Pauker la Externe, ºi pe

agentul NKVD Teohari Georgescu la Interne.

În primul guvern al regimului Iliescu ministrul Apãrãrii a fost, bineînþeles,

generalul Nicolae Militaru. Ministrul de Externe a fost Sergiu Celac, fost adjunct

ºef de secþie la CC al PCR ºi translator personal al lui Ceauºescu, care în 1978

a fost contactat secret de organele sovietice pentru a fi atras în planul

Dnestr peDnestr au continuat. Conform acestui plan,Dnestr.În

pe care Sergiu Celac a avut-o în vara lui 1978 cu un reprezentat al organelor

de informaþii sovietice trimis la Bucureºti cu misiunea de a-l atrage pe

demnitarul român în operaþia

rãspunderi în guvernul ce va fi constituit de Moscova.

raportat despre aceste contacte l-a convins pe Ceauºescu cã intenþiona sã

lucreze pentru sovietici, din care cauzã l-a îndepãrtat din funcþie cu câteva

sãptãmâni înainte ca eu sã cer azil politic. Iar ministru de Interne a fost

generalul Mihai Chiþac, despre care Radu Portocalã a afirmat cã era de

asemenea în contact cu organele sovietice.

Moºtenirea Kremlinului am descris întâlnirea secretã (înregistratã magnetic)Dnestr sub promisiunea cã i se vor acorda înalte8 Faptul cã Celac nu a9Noul prim-ministru, chipeºul Petre Roman, a scos ºi mai mult în evidenþã

mâna Moscovei. El fusese urmãrit zi ºi noapte de generalul Nicolae Pleºiþã,

primul adjunct al ministrului de Interne, deoarece devenise amantul Zoiei

Ceauºescu. Aceasta a fost ultima picãturã din paharul lui Ceauºescu: dacã s-a

îndoit vreodatã cã Moscova îi voia scalpul, acum nu mai avea dubii. Valter

Roman, tatãl noului iubit al Zoiei, a fost ofiþer sovietic, sub numele Ernst

Neuländer, în una din Brigãzile Roºii Internaþionale constituite pentru Rãzboiul

Civil din Spania, ºi s-a reîntors la Moscova dupã terminarea lui. În 1943-1944

Valter Roman a urmat cursul special al Cominternului pentru viitorii conducãtori

ai partidelor comuniste strãine, ºi a fost trimis sã lucreze la emisiunile pentru

România ale postului de radio Moscova. Acolo a colaborat cu Ana Pauker, Iosif

Chiºinevschi, Leonte Rãutu ºi alþi „înalþi” comuniºti ce primiserã azil politic în

Uniunea Sovieticã. Un an mai târziu a fost trimis în România ca ofiþer politic al

Diviziei Horia, Cloºca ºi Criºan.

La 27 iunie 1945, Prezidiul Sovietului Suprem l-a decorat pe Valter Roman

75

68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 75

cu ordinul „Steaua Roºie” pentru activitatea sa la „radiodifuziunea specialã.”

10

Curând dupã aceea Kremlinul l-a impus pe Valter Roman în CC al PCR. În

1946 el a devenit ºef al Marelui Stat Major al Armatei României comuniste, ºi

apoi ministru al Poºtelor ºi Telecomunicaþiilor.

Zece ani mai târziu, Valter Roman a fost implicat de KGB în rãpirea liderului

maghiar Imre Nagy din ambasada iugoslavã de la Budapesta, unde s-a

refugiat în urma invaziei militare sovietice a Ungariei. În

357-359), publicatã în 1987, am descris modul cum a fost adus Imre Nagy în

România, ºi ce s-a întâmplat cu el cât timp a fost þinut sub arest în Bucureºti.

În 1988,

ediþii de buzunar (

emisiuni speciale la

sprijinul subsemnatului.

Emisiunea despre

maghiare legate de rãpirea lui Imre Nagy din Budapesta. Printre ele se afla ºi

o telegramã cifratã din 23 noiembrie 1956 cãtre Hruºciov, trimisã din

Budapesta de Malenkov, Suslov ºi Aristov, membri ai Biroului Politic al PCUS.

Orizonturi Roºii (pp.Orizonturi Roºii a fost publicatã ilegal la Budapesta, sub forma uneisamizdat) în doua volume, ºi în 2000 a fãcut obiectul uneiDuna TV, produsã de ziaristul maghiar Imre Szabo cuOrizonturi Roºii a prezentat noi documente din arhivele11Redau textul acestei telegrame:

„Cãtre Comitetul Central al PCUS

Imre Nagy ºi grupul sãu au pãrãsit ambasada iugoslavã ºi în prezent se aflã

sub pazã de încredere. În momentul plecãrii, Nagy ºi ai sãi s-au îmbrãþiºat ºi

s-au sãrutat cu colaboratorii ambasadei. La un moment dat, dupã îmbarcarea

grupului într-un autocar, Nagy a încercat sã revinã în clãdirea ambasadei, dar

niºte unguri ºi colaboratorii noºtri l-au împiedicat.

Tovarãºul Walter Roman (*), sosit la Budapesta împreunã cu tovarãºul Dej,

ieri, 22 noiembrie, s-a întreþinut cu Nagy, pe care-l cunoaºte încã din perioada

activitãþii desfãºurate în Komintern. A reieºit cã Nagy refuza categoric sã

pãrãseascã þara sau sã dea vreo declaraþie favorabilã actualului guvern

maghiar, invocând faptul cã este lipsit de libertate.

Precum se vede, iugoslavii l-au instructat temeinic pe Imre Nagy…

Tovaraºul Kádár ºi tovarãºii români sunt fermi ºi considerã cã Nagy ºi

grupul sãu trebuie porniþi, fãrã zãbavã, la drum. În baza înþelegerii dintre

tovarãºii unguri ºi români, Nagy ºi grupul lui vor porni azi spre România, unde,

conform celor declarate nouã de tovaraºul Dej, li se va asigura ºederea (sub

pazã adecvatã).

Tovarãºul Kádár ºi tovarãºii români [discutau] când, cum ºi ce fel de

comunicat sã dea publicitãþii, în acord cu guvernul român, despre trimiterea în

România a lui Imre Nagy ºi a grupului sãu.

Malenkov, Suslov, Aristov

23 noiembrie 1956

(*) Walter Roman, membru al CC al PCR”

76

68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 76

În 1990, fragila presã de opoziþie care se înfiripa în România a dezgropat

cartea

Roman. „Cine va veni dupã noi?” cugeta profetic Valter Roman în cartea sa.

„Dupã noi vor veni cei care vor trebui sã vinã, cãci nu existã post-comunism,”

îºi rãspunde singur. „Noi nu scriem istoria; noi o creãm,” a conchis Valter

Roman. Acesta era, cuvânt cu cuvânt, motto-ul KGB înscris cu litere capitale

pe prima paginã a cursului sãu pentru pregãtirea cadrelor de conducere ale

DIE.

Câþiva ani mai târziu, Comisia Senatorialã pentru Cercetarea Evenimentelor

din Decembrie 1989 a descoperit alte asemãnãri, cel puþin tot atât de relevante,

între planurile Kremlinului pentru înlocuirea lui Ceauºescu ºi evenimentele

din decembrie 1989. Este semnificativ cã regimul Iliescu a încercat

sã pãstreze secret mãrturiile respective. În 1996, acestea au fost publicate

însã sub forma unei cãrþi de vicepreºedintele acestei comisii, senatorul ªerban

Sãndulescu.

conducerii Securitãþii sã prelucreze cu cadrele superioare o variantã

actualizatã a planului

Generalul Iulian Vlad ºi ceilalalþi foºti conducãtori ai Departamentului

Securitãþii Statului audiaþi de comisie au refuzat „sã vorbeascã despre

pregãtirile puciste fãcute de o structurã autohtonã din care fãceau parte

numeroºi agenþi KGB ºi GRU, civili ºi militari.”

însã mai puþin fanatici. Potrivit declaraþiilor lt. colonelului Dumitru Rãºinã, ºeful

Securitãþii judeþene Arad,

noiembrie 1989 cu toþi ºefii judeþeni de Securitate, convocaþi simultan în trei

centre: Bucureºti (ºefii din Muntenia, Oltenia), Braºov (Transilvania, Timiºoara,

Gorj, Caraº-Severin) ºi Iaºi (Moldova ºi Dobrogea).

Prelucrarea a avut un caracter extrem de secret ºi un ritual neobiºnuit. La

ora 11 fix generalii Iulian Vlad în Bucureºti, Constantin Stamatoiu în Braºov ºi

Victor Neculicioiu în Iaºi au desfãcut un plic sigilat care „conþinea ºase foi ºi

jumãtate scrise la o maºinã cu caractere mari” [n.a.: în anii 1970, am comandat

maºini electrice de scris cu caractere mari de la IBM pentru rapoartele speciale

ale DIE ºi UM 0920/A destinate lui Ceauºescu, ºi am dat câteva din aceste

maºini IMB la cabinetul sãu.] Documentul a fost intitulat „Notã” ºi purta „antetul

Cancelariei CC-ului.”

În materialul prelucrat s-a arãtat cã „din datele ºi informaþiile primite din

exterior” precum ºi din „lucrarea informativã de cãtre aparatul de informaþii

interne a unor persoane adverse preºedintelui Ceauºescu” rezultã

„neîndoielnic” cã Moscova pregãteºte o loviturã de stat în România menitã sã-l

schimbe pe Ceauºescu de la conducerea ei. Potrivit documentului:

Secolul XX: Secolul Marilor Revoluþii, scrisã de tatãl premierului Petre12 Din mãrturii rezultã cã în noiembrie 1989 Ceauºescu a ordonatDnestr, recent descoperitã de organele Securitãþii.13 Unii din subalternii lor au fost14 noul plan al Moscovei a fost prelucrat la 11„În urmãtoarele trei luni se vor întâmpla unul din urmãtoarele evenimente:

a) lichidarea lui Ceauºescu în urma unei vizite pe care o va face în Crimeea

sau la Moscova, ca invitat la o plenarã de partid sau consfãtuire;

b) schimbarea sa din funcþia de secretar general ºi ºef de stat, urmare a

77

68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 77

unei plenare care va avea loc în Bucureºti într-un loc secret, unde va fi demis;

c) apariþia unor manifestãri de stradã de tip Braºov sau Valea Jiului, la care

vor participa elemente declasate ºi foºti deþinuþi de drept comun, unde vor

avea loc ciocniri cu armata, vor fi ocupate sediul [CC al PCR] ºi [Ceauºescu]

va fi obligat sã fugã sau va fi prins ºi judecat.”

15

Alte semnale ce sugereazã implicarea Moscovei în evenimentele din

decembrie 1989 sunt cuprinse în stenograma aºa-zisului „proces Ceauºescu”

extrasã de pe pelicula filmului procesului. Stenograma a fost publicatã în cea

de a doua ediþie a cãrþii

atesta cã majoritatea acuzaþiilor aduse Ceauºeºtilor în proces au fost preluate

din aceastã carte. Era normal sã fie aºa. În acele zile, România era atât de

izolatã de restul lumii încât Congresul XIV al PCR, deschis la 20 noiembrie

1989, dupã ce Zidul Berlinului fusese deja demolat, l-a zeificat pe tiran ºi l-a

reales lider pentru alþi cinci ani. Atunci doar cei ce aveau curajul sã asculte

Europa Liberã cunoºteau câte ceva despre adevãrata faþã a lui Ceauºescu din

serializarea cãrþii

reluatã în 1989.

În 1996, stenograma procesului a fost publicatã ºi în România, într-o carte

intitulatã

Procesului de la Târgoviºte.

tiranul a fost omorât în grabã deoarece era hotãrât sã expunã public rolul

Moscovei în evenimentele din decembrie 1989. Potrivit stenogramei,

Ceauºescu a declarat la deschiderea procesului cã noii conducãtori ai

României servesc „o putere strãinã” cu ajutorul cãreia s-au instalat la cârma

þãrii. „Nu recunosc aceastã bandã de trãdãtori de þarã care sunt în legãturã cu

strãinãtatea!” a adãugat Ceauºescu. „Nu rãspund celor ce au chemat armatele

strãine în þarã,” a spus el de mai multe ori. „Rãspund în faþa Marii Adunãri

Naþionale ºi a poporului, nu a celor care au organizat lovitura de stat cu ajutorul

agenturilor strãine.”

Orizonturi Roºii, apãrutã în februarie 1990, deoareceOrizonturi Roºii, care a început la 1 ianuarie 1988, ºi a fostProcesul Ceauºescu: Stenograma Integralã ºi Necenzuratã a16 Din stenogramã se desprinde clar faptul cã17La mai puþin de o orã dupã începerea „dezbaterilor,” preºedintele aºazisului

tribunal ºi-a citit sentinþa: acuzaþii au fost condamnaþi „la pedeapsa

capitalã ºi confiscarea totalã a averii, pentru sãvârºirea infracþiunilor de

genocid prevãzute de art. 357 aliniatul 1, litera c, Cod Penal; subminarea

puterii de stat prevãzutã de art. 162 Cod Penal; act de diversiune, prevãzut de

art. 163 Cod Penal ºi subminarea economiei naþionale prevãzutã de art. 165,

aliniatul 2 Cod Penal.” (p. 51)

„Nu recunosc nici un tribunal!” a rãspuns Ceauºescu.

Aceasta a declanºat lovitura de teatru. „Avocatul apãrãrii,” Nicolae

Teodorescu, a cerut cuvântul ºi a declarat solemn: „Nerecunoscând tribunalul,

nu exercitã nicio cale de atac. Vã rog sã constataþi cã

hotãrârea este definitivãîn condiþiile acestea.”

La sfârºitul acestei parodii judiciare, ale cãrei detalii se þin ºi azi secrete,

Ceauºescu ºi soþia au fost „executaþi” în condiþii cel puþin bizare, care nu au

78

68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 78

fost încã total elucidate. Reprezentanþii la proces ai noii conduceri a României,

Virgil Mãgureanu, profesor pentru ofiþerii de securitate la Academia de Partid

ªtefan Gheorghiu, Gelu Voiculescu-Voican, pretins expert în ºtiinþe oculte, ºi

generalul Stãnculescu, un fel de omolog al meu la MFA, au organizat însã

aceastã lichidare în stilul KGB ºi al Securitãþii, care s-au ferit întotdeauna sã-ºi

punã victimele în faþa plutonului de execuþie de teamã cã ele vor demasca

înscenarea juridicã în faþa celor care urmau sã-i execute.

Dupã omorârea Ceauºeºtilor, Mãgureanu a devenit ºef al „noii” Securitãþi,

care a fost românizatã ca Serviciul de Informaþii Român. Voiculescu-Voican ºi

gen. Victor Stãnculescu au devenit vice-premieri.

Colonelul Gicã Popa, care a prezidat aceastã parodie judiciarã, a fost

avansat la gradul de general de justiþie. La 1 martie 1990 un comunicat al

guvernului a anunþat însã cã el s-a „sinucis în biroul sãu.” Autoritãþile nu au

aprobat cererea de autopsie fãcutã de soþia generalului Popa ºi au refuzat sã

elibereze cadavrul familiei. Potrivit relatãrilor soþiei sale, care a vãzut cadavrul

generalului Popa doar cu ocazia înmormântãrii, acesta ar fi avut vânãtãi la

încheieturile mâinilor. Ea a mai spus cã soþul ei a avut mustrãri de conºtiinþã ºi

cã a intenþionat sã contacteze ambasada SUA pentru a o informa despre ceea

ce s-a petrecut în mod real la procesul Ceauºeºtilor.

18

Potrivit relatãrilor lui Napoleon Popa, fratele decedatului general (publicate

în

omorârea Ceauºeºtilor. El i-a repetat de multe ori fratelui sãu cã a dat sentinþa

de condamnare la moarte „cu drept de recurs” deoarece voia ca Ceauºeºtii sã

fie pânã la urmã condamnaþi pe viaþã ºi sã „trãiascã într-o camerã cum am trãit

ºi noi, cu douã felii de salam.” Napoleon Popa a mai spus cã fratele sãu nu a

îmbrãcat noua uniformã de general decât o singurã datã, ºi cã a refuzat o

propunere ulterioarã de a deveni ministrul Justiþiei deoarece nu vroia sã fie

recompensat pentru ceea ce a fãcut.

Cinci alþi generali implicaþi în evenimentele din decembrie 1989 au murit în

împrejurãri la fel de suspecte, încã neelucidate: gen. Vasile Milea, ministrul

Apãrãrii, aparent sinucis; gen. Nicolae Doicaru, fost ºef al DIE, care cunoºtea

legãturile secrete ale preºedintelui Iliescu cu KGB, mort „accidental” ºi îngropat

farã ca familia sã poatã vedea cadavrul; gen. Emil Macri, ºeful direcþiei II a

Securitãþii ºi gen. Constantin Nuþã, ºef al Miliþiei, care au co-organizat

represiunea de la Timiºoara; gen. Dumitru Puiu, comandant al aeroportului

Otopeni, unde au fost uciºi numeroºi revoluþionari. Sute de alte personaje

cheie implicate în evenimentele din ’89, care puteau spune adevãrul despre

modul cum revolta popularã a fost furatã de comuniºti, ºi-au gãsit sfârºitul în

condiþii bizare.

Lumea Liberã din 13 iulie 1991, pp. 24-25), Gicã Popa nu a fost de acord cu19Cinismul înscenãrii juridice menite sã închidã gura Ceauºeºtilor a fost scos

ºi mai mult în evidenþã în Occident în 1996, când s-au împlinit 50 de ani de la

procesul din Nürenberg. Procesul criminalilor de rãzboi naziºti s-a judecat în

faþa întregii lumi ºi a durat 403 sesiuni. „Procesul Ceauºescu” s-a desfãºurat

în secret ºi a durat 55 de minute. Procesul de la Nürenberg s-a bazat pe

79

68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 79

300.000 de documente ºi mãrturii. „Procesul Ceauºescu” a avut la bazã un

singur petic de hârtie pe care procurorul militar, maiorul Dan Voinea (avansat

ºi el general dupã terminarea procesului), ºi-a mâzgãlit acuzaþiile. La sfârºitul

procesului de la Nürenberg zece acuzaþi au fost executaþi în prezenþa a

numeroºi martori reprezentând puterile coaliþiei anti-hitleriste. Ceauºeºtii au

fost omorâþi „la negru” la doar câteva minute dupã terminarea „procesului.”

La 28 decembrie 1989, ziaristul francez Franz Oliver Giesbert a scris în

Figaro

dezvãluiri cu privire la foºtii sãi tovarãºi care au devenit gorbacioviºti ºi

troneazã astãzi în Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale. De aceea era urgent

sã i se închidã gura, era urgent sã fie omorât.” Într-un alt articol, apãrut a doua

zi în revista

concluzie.

Guvernul din Bucureºti, realizând grotescul simulacrului juridic numit

pompos „Procesul Ceauºescu,” a încercat sã-l legalizeze

recurgând la practica sovieticã a creãrii de documente fictive. Un exemplu

concludent îl constituie „Hotãrârea pentru Instituirea unui Tribunal Militar

Excepþional care sã procedeze de urgenþã la judecarea faptelor comise de

CEAUªESCU NICOLAE ºi CEAUªESCU ELENA.” Aceastã Hotãrâre,

publicatã la mult timp dupã „proces,” este semnatã: „Preºedintele Consiliului

Frontului Salvãrii Naþionale ION ILIESCU. România, Bucureºti, 24 decembrie

1989.” Cei care au falsificat acest document

devenit preºedinte al Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale numai la 26

decembrie 1989.

Un alt fals este documentul intitulat „RECHIZITOR din 24 decembrie 1989”

care dispune „punerea în miºcare a acþiunii penale ºi trimiterea în judecatã” a

Ceauºeºtilor. Acest document este semnat de „maior de justiþie Voinea Dan,”

care a aflat însã despre procesul Ceauºescu numai la 25 decembrie 1989.

Documentul falsificat poartã aprobarea unui „colonel de justiþie” al cãrui nume

este indescifrabil ºi aratã cã ar fi fost înregistrat la Direcþia Procuraturilor

Militare sub numãrul „1 – S.P. / 1989.”

Lecã dacã Ceauºescu ar fi avut parte de un proces public, „ar fi putut faceLe Point, jurnalistul francez Kosta Christitch a ajuns la aceeaºipost-mortem,au uitat însã cã Ion Iliescu a(subl. n.)20De îndatã ce Ion Ilici Iliescu s-a autoinstalat la cârma României, presa din

Occident s-a grãbit sã dezgroape o ºtire publicatã anterior potrivit cãreia el ar

fi fost coleg cu Mihail Gorbaciov în timpul studenþiei la Moscova, unde ambii ar

fi fost secretari de partid – Iliescu pentru studenþii strãini ºi Gorbaciov pentru

cei sovietici. Presa occidentalã ºi-a reamintit, de asemenea, un articol în care

Iliescu pleda pentru o politicã de „restructurare” (echivalent românesc al

perestroika-

gazeta

ei) în România. Articolul respectiv fusese publicat în 1987 în

România literarã ºi fusese reluat în acelaºi an de revista vest-germanãDer Spiegel

faptul cã Ceauºescu l-a scos pe Iliescu din Comitetul Politic Executiv dupã ce

Gorbaciov a devenit conducãtor al Uniunii Sovietice, ºi cã acelaºi Ceauºescu

l-a þinut pe Iliescu în afara Bucureºtiului în timpul vizitei pe care Gorbaciov a

fãcut-o în România.

Ritualul succesiunii de la Ceauºescu la Iliescu a produs alte dovezi cã noii

(9 noiembrie, 1987, p. 186). Presa occidentalã ºi-a reamintit ºi

80

68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 80

conducãtori de la Bucureºti urmau, pas cu pas, regulile Kremlinului. Una din

legile nescrise ale succesiunii comuniste a fost ca noul lider sã punã toate

nejunsurile generate de comunism pe seama exceselor predecesorului sãu.

Aceastã

Lenin a acuzat þarii ruºi de mizeria economicã, politicã ºi socialã creatã de

revoluþia sovieticã. Stalin l-a acuzat pe Troþky de foametea care a omorât

milioane în noua Uniune Sovieticã, iar Hruºciov l-a acuzat pe Stalin de

odioasele crime comise de poliþia politicã sovieticã. Trei zile dupã ce Brejnev a

venit la putere, el a pus pe umerii lui Hruºciov toate calamitãþile þãrii, de la ruina

ei economicã pânã la conflictul dintre Moscova ºi Pekin. La rândul sãu,

Gorbaciov l-a acuzat pe Brejnev cã a muls þara pentru profit personal, ºi a

ordonat arestarea unora din rudele sale pentru a convinge lumea cã fenomenul

corupþiei care devasta Uniunea Sovieticã se datora unor indivizi, nu sistemului

comunist. La rândul sãu, Dej l-a acuzat pe Regele Mihai de foametea ce

bântuia România dupã cel de Al Doilea Rãzboi Mondial, iar Ceauºescu a

justificat starea economicã precarã a României prin nepotismele ºi abuzurile

lui Gheorghiu-Dej.

Noul conducãtor al României, Ion Ilici Iliescu, a pus întregul dezastru al

României pe spatele predecesorului sãu. Iliescu a expus garderobele lui

Ceauºescu ºi blãnurile Elenei ºi a informat cã 21 de palate, 41 de vile prezidenþiale

ºi 20 de cabane de vânãtoare care aparþinuserã lui Ceauºescu au fost

confiscate. Toate acestea au fost salutare. Este însã semnificativ, ºi tipic sovietic,

cã Iliescu nu a repudiat sistemul care l-a adus la putere pe Ceauºescu ºi i-a

permis sã devasteze þara cu impunitate. Sub presiunea maselor populare,

necrofagie politicã a fost urmatã cu sfinþenie de toþi liderii din Kremlin.Iliescu a trecut partidul comunist în afara legii, dar a doua zi s-a rãzgândit ºi a

anunþat cã soarta partidului va fi decisã într-un referendum popular care, din

fericire, nu a mai avut loc

Salvãrii Naþionale s-a intitulat el însuºi partid politic ºi a absorbit pe cei mai

importanþi membri ai defunctului partid comunist. Conducerea Frontului a

decis, în acelaºi timp, ca membrii nomenclaturii lui Ceauºescu care au dovedit

„competenþã profesionalã” în trecut sã fie menþinuþi în funcþii.

De la bun început Iliescu ºi guvernul Roman nu au fãcut niciun secret din

faptul cã privesc capitalismul ca inamic ºi Occidentul ca anatemã. „Nu vrem

privatizare” ºi „Nu ne trebuiesc splendorile Occidentului” au devenit lozincile lor

cotidiene din acele zile, iar numeroasele ziare din România care le-au publicat

constituie mãrturie pentru posteritate. Spre deosebire de guvernele cehoslovac,

polonez ºi maghiar, care au atras emigraþia din Occident în efortul de

democratizare a þãrii, noul guvern român a tratat cu ostilitate pe emigranþii care

voiau sã-l ajute: „Cei ce vor sã ne fericeascã cu experienþa Apusului se pot

întoarce de unde au venit” era o altã lozincã a noilor conducãtori din Bucureºti

publicatã frecvent în ziarele vremii din România.

Spre deosebire de guvernele celorlalte þãri din Europa rãsãriteanã, care

s-au distanþat de Uniunea Sovieticã de la bun început, noul guvernul din

Bucureºti a devenit ºi mai apropriat de Moscova decât guvernul lui Ceauºescu.

. Când partidul comunist s-a autodizolvat, Frontul

81

68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 81

Faptul cã primul demnitar strãin care a vizitat România – la doar câteva zile

dupã impuºcarea lui Ceauºescu – a fost ministrul de Externe sovietic, Eduard

ªevardnadze, este concludent.

Nimic nu a fost însã mai definitoriu decât Pactul semnat de Iliescu ºi

Gorbaciov la 5 aprilie 1990. Pactul prevede cã România ºi Uniunea Sovieticã

recunosc

nicio alianþã militarã „detrimentalã Uniunii Sovietice.” Moscova a încercat sã

atragã celelalte þãri ale Europei rãsãritene la semnarea unor acorduri similare,

menite sã le interzicã viitoare cooperãri cu NATO, dar a fost respinsã cu

indignare ºi demascatã public.

La sfârºitul anului 1996 cancelarul german Helmuth Kohl a publicat cartea

graniþele prezente ale celor douã þãri, ºi cã România nu va adera laVreau Unitatea Germaniei

sã organizeze o loviturã de stat [în RDG] ºi sã creeze pretexte pentru a solicita

intervenþia militarã sovieticã.” Moscova avea, evident, un plan

Republica Democratã Germanã tot aºa cum avea ºi pentru celelalte þãri ale

fostului bloc sovietic. Din fericire, planurile Moscovei care vizau aceste þãri nu

au avut sorþi de izbândã. Avalanºele de oameni din Germania de Est ce au luat

drumul Occidentului dupã cãderea Zidului Berlinului au ameninþat sã lase în

urmã o þarã depopulatã. Asta l-a convins pe Gorbaciov cã e mai avantajos sã

vândã RDG pentru cele 34 miliarde de dolari

Bonn.

Cehoslovacia ºi Polonia au reuºit sã-ºi salveze de la mãcelul comunist doi

remarcabili militanþi politici ce urau comunismul cu toate fibrele fiinþei: Václav

Havel ºi Lech Walesa, care au reuºit sã dejoace planurile Moscovei. Noii

conducãtori ai Ungariei le-au urmat exemplul. Populaþia celor trei þãri a încetat

sã mai vadã în

paºi viguroºi cãtre democraþia occidentalã ºi economia de piaþã care le-a adus

pânã la urmã mult râvnita libertate politicã, prosperitate economicã ºi

securitate teritorialã.

Faptul cã România nu a avut frontiere cu Occidentul ºi cã a fost complet

izolatã de restul lumii datoritã blocadei informaþionale impuse de Ceauºescu ºi

de Securitatea lui a fãcut populaþia mai accesibilã planurilor Moscovei.

Ceauºescu a completat dezastrul eliminând majoritatea liderilor politici ce ar fi

putut conduce procesul de reinstaurare a democraþiei în România. În sfârºit,

sarcina Moscovei a fost uºuratã ºi de mizeria economicã din România, care a

fãcut ca pânã ºi Uniunea Sovieticã sã fie de invidiat prin comparaþie.

*

* *

România ºi Rusia sunt singurele þãri în care trecerea de la comunism la

democraþie s-a facut cu vãrsare de sânge. Celebrul istoriograf american John

Lukacs, acum în cea de a noua decadã a vieþii, explicã aceasta prin izolarea

geograficã a celor douã þãri. Pentru el, Rusia ºi România nu aparþin Europei.

„Barocul, Renaºterea, Iluminismul, toate aceste epoci care au civilizat Europa,

nu au existat în Rusia, România, Moldova, Oltenia, Wallachia, Basarabia.”

în care a relatat cã în 1989 „KGB ºi Stasi au încercat

Dnestr pentrucash oferiþi de guvernul de laperestroika o manã cereascã, ºi a început sã se îndrepte cu82

68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 82

Faptul cã zeci de mii de luptãtori împotriva comunismului continuau sã fie nereabilitaþi

în Rusia ºi România dupã 17 ani de la colapsul acestei erezii a fost

un alt motiv ce l-a determinat pe Lukacs sã traseze frontiera politicã a Europei

la graniþa de Vest a României.

Mã numãr printre admiratorii lui Lukacs, unul din cei mai

contemporani a cãrui expertizã se extinde de la radicalismul neo-Whiggish

pânã la istoria psihologicã contemporanã, dar nu-i împãrtãºesc aceastã tezã.

România în care m-am nãscut a fost un epicentru al culturii europene, ºi

capitala ei era supranumitã

peste 300 de ºcoli în limba româna, ocupã loc de cinste în panteonul

iluminiºtilor europeni, alãturi de Voltaire, Diderot, Herder. Nicolae Bãlcescu,

sufletul Revoluþiei din 1948, s-a format la ºcoala Revoluþiei Franceze. Iar

George Enescu, Constantin Brâncuºi ºi Traian Vuia, titani ai muzicii, artei ºi

respectiv ºtiinþei europene, s-au nãscut ºi format în România. În 1945, aceastã

Românie a fost însã cotropitã de un gigant feudal care a transformat-o într-o

en vogue istoriciLe Petit Paris. Gheorghe ªincai, care a înfiinþatsamoderjavie

cu ajutorul poliþiei sale politice.

În anii 1970 l-am însoþit pe Ion Gheorghe Maurer la o audienþã la Papa Paul

VI, care l-a întrebat, în glumã, dacã a venit la Vatican cu vreo dorinþã specialã.

„Da,” i-a rãspuns premierul. „Schimbaþi-ne poziþia geograficã a þãrii.” România

a fost singura þarã din fosta Europã esticã care nu a avut frontiere cu

Occidentul. ªi România este acum singura þara din fosta Europã de est care,

ca ºi Rusia, a rãmas un stat poliþist.

În ultimii 20 de ani românii au dãrâmat zidurile cu care securiºtii au izolat

þara de restul lumii precum ºi barierele pe care le-au ridicat între cetãþenii ei, ºi

o nouã generaþie se strãduieºte sã dea þãrii o nouã identitate naþionalã. Din

pãcate însã securiºtii au devenit un fel de

ºi socialã a þãrii, tot aºa cum KGB-ºtii sunt în Rusia. Ion Ilici Iliescu, care

cunoºtea doar sistemul sovietic de guvernare cu ajutorul poliþiei politice, a

salvat Securitatea ºi serviciul ei de spionaj rebotezându-le cu nume noi, ºi

pretinzând cã sunt organizaþii democratice.

În 1996 am primit de la Virgil Mãgureanu, directorul SRI,

Securitãþii,

1.947 pagini care acrediteaza ideea cã dupã „îndepãrtarea NKVD-iºtilor” ºi

„evreilor” din Securitate aceasta „a servit interesul naþional,” ºi cã deci securiºtii

ar fi patrioþi care

a catalogat de mult Securitatea drept una din cele mai criminale poliþii politice

ale fostului bloc sovietic, a zâmbit compãtimitor. Regretatul senator Ticu

Dumitrescu, preºedintele Asociaþiei Foºtilor Detinuþi Politici, a condamnat însã

zguduitor aceastã deformare a istoriei: „Vorbesc rareori despre anii mei de

temniþã ºi pãtimiri, ºi aproape deloc despre coºmarele care mi-au sfârtecat

somnul dupã eliberare.” Potrivit senatorului, aceste coºmare nu au fost

determinate de „cei 14-15 ani de temniþã, lagãre de exterminare, de domiciliu

obligatoriu sau viaþã de hãituit”, ci de faptul cã «aceºti cãlãi» care m-au hãituit,

, tradiþionalul totalitarism rusesc în care un dictator conduce þara

fac totum în viaþa politicã, economicãCartea Albã ao monumentalã operã de dezinformare în patru volume conþinândtrebuie menþinuþi în serviciile secrete de azi. Occidentul, care83

68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 83

nu erau sovietici, ci erau fraþii mei români îmbrãcaþi în uniforme de securiºti, de

miliþieni ºi nu în ultimul rând de magistraþi.”

Din pãcate însã, Mãgureanu ºi securiºtii lui au învins. În 1996, „afacerea

Bucur” a dovedit cã SRI-ul era, ca ºi Securitatea, un instrument personal al

preºedintelui României cu care acesta supraveghea în secret opoziþia politicã.

În acel an cãpitanul SRI Constantin Bucur a prezentat presei numeroase benzi

de magnetofon marcate cu emblema SRI, ce fuseserã înregistrate ilegal de

serviciul de interceptãri al SRI. Aceste benzi conþineau discuþii telefonice ale

unor conducãtori ai partidelor de opoziþie cum ar fi Corneliu Coposu ºi

Alexandru Paleologu, precum ºi ai principalelor ziare de opoziþie. Cãpitanul

Bucur a relatat cã s-a speriat de amploarea pe care a luat-o interceptarea

ilegalã a telefoanelor în SRI, ºi a vrut sã se punã la adãpost pentru ziua când

„va veni o revoluþie adevãratã.”

Potrivit relatãrilor cãpitanului Bucur, larg publicate în presa vremii, „numai în

cabina mea se fãceau 1600 interceptãri pe an; în unitatea SRI în care am lucrat

sunt 3 asemenea cabine, deci totalul ar fi de 4.800.” Cãpitanul Bucur nu

cunoºtea numãrul total al telefoanelor ascultate ilegal de SRI, dar a estimat cã

dacã s-ar pune cap la cap toate interceptãrile fãcute de toate cabinele SRI din

Bucureºti ºi din judeþele þãrii s-ar ajunge la o „cifrã înspãimântãtoare ce

contrazice flagrant comunicatul SRI care vorbeºte doar de 840 de mandate de

interceptare” date SRI-ului în mod legal de cãtre parchet.

Aceasta a constituit o încãlcare grosolanã a Constituþiei României, care

garanteazã

încalcã tot atât de grosolan ºi dispoziþiile legale ce reglementau interceptarea

telefoanelor. Ordinele de interceptare, de exemplu, se dãdeau

diferiþi ºefi ierarhici din SRI ºi nu în scris de cãtre organele juridice însãrcinate

sã aprobe aceste mãsuri excepþionale. Pentru a ascunde acest abuz, SRI nu

þinea o evidenþã realã a numelor persoanelor ascultate, în majoritatea cazurilor

folosind identitãþi fictive. Tot pentru a evita depistarea acestor ilegalitãþi,

numerele de telefon interceptate erau scrise în creion ºi ºterse din registrul

unitãþii dupã terminarea urmãririi.

Nici mãcar Securitatea lui Ceauºescu nu a comis asemenea ilegalitãþi. Din

1972 pânã în 1978 am coordonat o unitate specialã de ascultare (U.M.

0920/AT) ºi ºtiu cu certitudine cã aprobãrile pentru fiecare cerere de

interceptare se dãdeau numai în scris, ºi cã exista o evidenþã realã,

nemãsluitã, a tuturor persoanelor care fãceau obiectul interceptãrilor ºi

ascultãrilor.

Cum s-a încheiat aceastã „afacere”? Cãpitanul Bucur a fost trimis în justiþie

pentru „divulgarea secretului de stat,” ºi nimeni nu a mai îndrãznit sã scoatã o

vorbã despre interceptarea ilegalã a telefoanelor de cãtre SRI.

În SUA, preºedintele Richard Nixon a fost forþat sã demisioneze pentru cã

a aprobat doar

a fost graþiat de preºedintele Ford, care l-a succedat. Colaboratorii apropiaþi ai

preºedintelui Nixon care au fost implicaþi în aceste interceptãri, printre care ºi

inviolabilitatea telefoanelor. Din relatãrile ofiþerului a rezultat cã SRIverbal de cãtretrei interceptãri ilegale, ºi a scãpat de închisoare doar pentru cã84

68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 84

85

1

Laszlo Kallai, „Comoara Serviciilor Secrete.”

ZIUA

(Bucureºti, România), 8 mai 2007, p.1

2

Laszlo Kallai, „Servicii Secrete de Lux,”

ZIUA

, Mai 11, 2007, p. 1.

3

roumain: Au pays du mensonge triomphant

Radu Portocalã,

Autopsie du coup d’État(Paris: Calmann-Lévy, 1990).

4

Ibidem, p. 35.

5

Planul

Dnestr a fost descris pe larg înMoºtenirea Kremlinului

, pp. 289-312.

6

Gateway, 1987), pp. 116, 193-197, 201-203.

Red Horizons (Washington: Regnery7

în Securitate ºi care la 22 decembrie 1989 a

devenit vicepreºedinte al Frontului Salvãrii Naþionale,

a asistat la convorbire, pe care a descris-

o apoi pe larg în cartea sa

Prof. Dumitru Mazilu, care mi-a fost subaltern

Revoluþia furatãprecum ºi în numãrul din 27 iulie 1991 al sãptãmânalului

„Lumea Liberã“ din New York, p. 9.

8

Pacepa,

Moºtenirea Kremlinului, pp. 309-310.9

Radu Portocalã, op. cit, p. 35.

10

URSS în România, tov. S.I. Kavtaradze:

trimitem împuternicirea Prezidiului Sovietului

Suprem al URSS pentru înmânarea decoraþiei

ºi ordinului „Steaua roºie“ – nr. 1651765 cu diploma

însoþitoare – nr. 283631 privind decorarea

lucrãtorului de la radiodifuziunea specialã,

Walter Roman, prin Decretul Prezidiului

Sovietului Suprem al URSS din 27 iunie 1945.

La înmânarea decoraþiei este necesar sã se

întocmeascã un protocol ºi sã se transmitã prin

NKID la Secþia pentru decoraþii a Prezidiului

Sovietului Suprem al URSS. Locþiitorul Secþiei

þãrilor balcanice, A. Lavniscev.

Noiembrie 1945, Nr. 791/bs. Ambasadorului

11

Zenith, Arhiva fostului CC al PCUS.

Document recepþionat pe linia K. Colecþia

12

1989. Lovitura de stat a confiscat revoluþia

românã; Agenþi ai GRU ºi KGB au avut un rol

determinat

Senator ªerban Sãndulescu,

Decembrie(Bucureºti, Omega Press, 1996).13

Sãndulescu, op. cit. p. 35.

14

de audiere din ziua de 2 iunie 1994, pp. 246-282.

Ibidem, Anexa 9, „STENOGRAMA ºedinþei

15

Ibidem, p. 255.

16

Baiu,

ºi necenzuratã a procesului de la

Târgoviºte

Tana Ardeleanu, Rãzvan Savaliuc, col. Ion

Procesul Ceauºescu: Stenograma integralã(Bucureºti, Omega Press, 1996)17

Ibidem, pp. 28-33.

18

Procesul Ceauºescu, p. 150.19

lui Ceauºescu”,

decembrie 2005, p. 1.

Bogdan Nicolai ºi Lica Manolache, „Blestemul

România liberã, 1120

Procesul Ceauºescu, pp. 62-64.ministrul de Justiþie al SUA, George Mitchell, au petrecut însã ani grei în

închisoare.

De ce practicile Securitãþii continuã sã fie ºi azi la modã în România, care

este membru NATO ºi al Comunitãþii Europene?

Profesorul Tom Gallagher, unul din cei mai informaþi experþi în problemele

româneºti, care predã un curs de evoluþie a statelor post-comuniste la

Universitatea Bradford din Anglia, a conchis cã „în ultimii 25 de ani România s-a

transformat dintr-un stat egalitarist într-un stat super inegalitarist condus de

foºti comuniºti,” care „au adâncit prãpastia dintre un guvern parazitar ºi o

societate demoralizatã.” Acesta este ºi subiectul cãrþii sale

Communism: The Denial of Democracy

Românie sub controlul acestor comuniºti corupþi ameninþã sã devinã o forþã

destructivã ce poate genera instabilitate regionalã.”

În traducere liberã: dupã 20 de ani de la cãderea comunismului ºtim cum o

democraþie poate fi schimbatã în tiranie, dar continuãm sã învaþãm cum sã

inversãm acel dezastru.

Romania since(Hurst, 2004), care conchide cã „o68-69.qxd 11/19/2009 18:13 Page 85

 

Anunțuri

Responses

  1. Citind despre camere de supraveghere mi-am amintit ca trebuie sa imi instalez si eu una, dar cu criza asta 😦


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: